Cântarea împăratului David

Partea 1

Da, Domnul este Stânca mea,
Cetatea mea cea tare,
El, Izbăvitorul meu
și locul de scăpare.

La Domnul aflu adăpost
putere și scutire,
la El, căci El îmi dă-ajutor
și-mi face mântuire.

E Turnul meu cel 'nalt și sfânt,
scăparea mea-n vecie...
Mântuitorul meu, o, Tu,
mă scapi de silnicie.

Eu chem pe Domnul meu Cel Bun
și vrednic de mărire...
Și izbăvit sunt de vrăjmași,
scăpat de urmărire.

A morții valuri mă-nveleau
și-a nimicirii ape,
a morții lanțuri m-au fost prins,
erau să mă îngroape...

Dar am chemat în clipa grea
pe Domnul meu Cel Tare,
pe Dumnezeul meu Cel Sfânt
să-mi dea ajutorare.

Și El din Locul Său Ceresc
m-a auzit pe mine,
și strigătul și ruga mea
pătruns-au pân-la Sine...

Partea a II-a

Atunci zguduind pământul, cu mânie l-a mișcat,
foc împrăștiind din gura-I, iar jar aprins a revărsat.

S-a plecat 'nainte-I cerul, El S-a coborât pe nor
și venea pe-aripi de îngeri și pe-un heruvim în zbor.

Era-nconjurat de noapte, de-ape mari și nori încinși
și din marea-I strălucire scânteiau cărbuni aprinși.

Domnul a tunat din ceruri, glasul Lui a răsunat,
pe vrăjmașii mei de moarte i-a lovit și-mprăștiat.

Fundul mării-a fost atuncea gol și-a lumii temelii,
de mustrarea Ta o, Doamne, și de-a Tale vijelii...

Partea a III-a

Și-a-ntins Domnul Mâna și m-a apucat,
mă scoase din apa cea mare,
de răul potrivnic al meu m-a scăpat
și de vrăjmașul mai tare.

Cel rău mă prinsese în ziua cea rea,
dar Domnul mi-a fost sprijinire,
mi-a dat libertatea căci El mă iubea
El, Domnul mi-a dat mântuire.

După neprihana-mi Domnul mi-a plătit,
mi-a dat după-a mea curăție
căci calea Lui sfântă mereu I-am păzit
și-am fost fără vinovăție.

Poruncile-I toate aminte mi-au stat
și n-am lepădat a Lui lege,
în Sfânta Lui Față n-am fost vinovat,
fugit-am de fărădelege.

De-aceea și Domnul așa mi-a plătit
știindu-mi nevinovăția
și după viața pe care-am trăit,
El care-mi vedea curăția.

Partea a IV-a

Cu cel bun Tu ești bun, o Doamne,
cu cel drept, drept Te porți cu el,
cu omul cel curat, curat ești,
cu un îndărătnic, faci la fel.

Tu mântui pe poporul care
se-apleacă-n fața Ta smerit,
și cu puternica-Ți privire
cobori pe cei ce s-au mândrit.

Tu ești lumina mea, o Doamne,
Tu-mi luminezi în noaptea grea,
cu Tine birui oști-narmate,
sar ziduri prin puterea Ta.

Cărarea Domnului e sfântă,
desăvârșite-s a Lui căi,
Cuvântul Domnului curat e,
scut și-adăpost la toți ai Săi.

Căci cine-i dumnezeu, afară
de Dumnezeul nostru Sfânt?
Și cine-i stâncă-afar-de Dânsul,
scăparea sufletului frânt?

El mi-este Cetățuia tare,
cu El cărarea dreaptă țin,
El mersul meu ușor îl face
și El m-așează pe 'nălțimi.

La luptă mâinile-mi deprinde
țin arcul de aramă-ntins...
- O, Doamne, Tu-mi dai mântuirea,
prin Tine-ajung de neînvins!

Partea a V-a

Tu lărgești sub pașii mei a mea cărare,
la picioare Tu-mi dai mers neclătinat,
ca s-alung pe-ai mei vrăjmași la nimicire,
ei zdrobiți cad sub călcâiul meu curat (bis).

Tu mă-ncingi cu-a Ta putere pentru luptă
și răpui sub mine pe vrăjmașii mei,
faci pe-ai mei vrăjmași să-mi fugă dinainte
și m-ajuți ca eu să-i nimicesc pe ei (bis).

Ei privesc în jur să-i scape și nu-i cine...
Strigă către domnul lor, dar n-au răspuns...
Eu îi calc precum e pulberea-n picioare,
ca noroiul de pe uliță-au ajuns (bis).

Tu mă scapi din ne-nțelegeri de mulțime
mă păstrezi drept căpetenie de neam
și supus îmi este ascultând de mine
un popor pe care eu nu-l cunoșteam (bis).

Fiii-aceluia străin supuși sunt mie
de la cea dintâi poruncă ascultând,
fiii-aceluiași străin se tem de mine
din cetate ies afară tremurând (bis).

Partea a VI-a

Trăiască Domnul... Binecuvântată
în veci de veci să fie Stânca mea,
Slăvit să fie Domnul, a mea Stâncă
și mântuirea mea - de-a pururea...
Slăvit să fie Domnul care este
Răzbunătorul meu Cel pururi Sfânt
El îmi supune neamuri și mă scapă
de toți vrăjmașii mei de pe pământ.

Tu mă înalți mai sus de-ai mei potrivnici,
mă izbăvești de omu-asupritor,
de-aceea-Ți voi cânta prin neamuri Doamne,
mărirea Numelui Biruitor!
Căci El la Unsul Său dă izbăvire
și milă celui care-I e pe plac,
lui David și seminței lui iubite
pe totdeauna, de-azi și până-n veac...