Ascultă Doamne!

Ascultă Doamne glasul meu, ce strigă către Tine,
Mi-e inima mâhnită rău, din pieptu-mi ies suspine
Şi Te mai rog din colţ de lume, din ţară depărtată,
Să mă ridici pe stânca care, mi-ai hărăzit odată,
Căci prea înaltă-i pentru mine şi nu o pot ajunge!

Ascultă Doamne ruga mea în ceasul înserării,
Primeşte-mă în cortul Tău şi nu mă da uitării,
Să-mi fii un adăpost, un turn şi să găsesc scăpare,
Atunci când răul mă-presoar şi vrea să mă doboare,
Căci mult prea grea este povara şi nu o pot învinge!

Ascultă astăzi glasul meu ce tremurat şopteşte,
Priveşte Doamne vâlvătaia ce duhul îmi topeşte,
Eu mă încred mereu în Tine, oriunde m-aş afla,
Căzut în vale, sus pe culme, “Facă-se voia Ta! ”
Căci mult prea mare-a fost căderea şi sufletul îmi plânge!

Ascultă astăzi inima ce bate în cadenţă,
Cu fiecare ticăit, timid strigă: ”clemenţă! ”
Ai pus în ea o Lege nouă, pe buze o cântare,
Ce laudă neîncetat iubirea-Ţi jertfitoare,
Căci ai plătit tribut Isuse, vărsându-Ţi propriul sânge.

Ascultă Doamne gândul meu şi vorba şi tăcerea,
Mi-e imposibil, mult prea greu, sa Îţi descriu durerea,
Ce-o simt şi port în trupul meu, în cuget şi simţire,
Privind la Golgota, Isus, mă umplu de uimire,
Căci flacăra iubirii sfinte, nicicând nu se va stinge!

06/04/11, Barcelona- Lucica Boltasu