Curând când n-am să fiu

Curând, când n-am să fiu pe lume
şi-acest de-o clipă lut va trece,
când tot ce-am fost în trup şi nume,
uitarea-n vis le va petrece.

- Va rămânea descoperită
adevărata-nfăţişare,
aşa precum a fost trăită
prin fapta mea - de-a mea lucrare.

Voi fi cu faţa din poeme,
cu ochii căilor curate,
cu fruntea dincolo de vreme
din gândurile semănate.

Voi fi cu gura din vestire,
cu mâinile din faptă bună,
cu numele din amintire,
cu chip din toate împreună.

Şi toţi când vor fi-uitat din viaţă
cum arătam la-nfăţişare,
adevărata vieţii faţă
îmi vor cunoaşte-o fiecare.

Nu numele şi chipul care
pe timp şi pe pământ se scrie,
ci-adevărata-nfăţişare
e care-mi trece-n veşnicie.