Viața acesta de-i trăită fără pacea lui Isus!

Viața aceasta de-i trăită fără pacea lui Isus,
Este ca o seara care vine, dar fără apus,
E că ziua întunecoasă și fără lumină,
Și chiar noaptea dacă vine nu mai e senină,

Viața aceasta de-i trăită fără pacea lui Isus,
Nu te lasă nici privirea să o ațintești in sus,
E o viață de pribeag rătăcind pe căi străine,
Ce tot par întunecoase dar niciodată senine,


Viața aceasta de-i trăită fără pacea lui Isus,
La ziua care urmează nu ți aduce nici un plus,
Inimi triste și îndurerate de suferință marcate
Trăiesc ducandu și viața tristă în orașe aglomerate,

Viața acesta de-i trăită fără pacea lui Isus,
Este ca o grea povară ce pare prea grea de dus,
Când nimic nu ți reușește și-n jur tot se prăbușește,
Cauți din greu o scăpare dar parcă tot se năruiește,


Viața acesta de-i trăită fără pacea lui Isus,
E cá visul cel frumos dar de negură răpus,
E ca omul ce încearcă drumul drept să îl găsească,
Dar care se bizuiește pe puterea omenească

Viața acesta de-i trăită fără pacea lui Isus,
Este ca și omul orb ce de alții e condus,
Nu ajunge niciodată liniștea să o găsească,
Și pe drumul vieții lui tot mereu o sa pribegească,


Viața acesta de-i trăită fără pacea lui Isus,
Este ca și gândul care nu e niciodată spus,
Trist este omul care fericirea nu-și găsește,
Și la marea Lui chemare inima își împietrește,