Tefania- Amenintari impotriva poporului

Amenintari impotriva poporului
(Tefania cap. 2)


Pe oameni, Domnul Ii indeamna
Pe ei, ca sa se cerceteze
La ce vorbesc sa ieie seama
Pe Domnul, sa Il onoreze

In fire cu toti sa-si revina
Adanc, ca sa se cerceteze
Si Legea Domnului, sa tina
Si de la rau sa se-nfraneze

Cu totii sa fie smeriti
Poruncile, sa implineasca
Ca sa nu fie pustiiti
Urgiile, sa se porneasca

Caci daca nu se vor smeri
Mania, e ca si sosita
Cei din Ascalon vor pieri
Iar Gaza, va fi pustiita

Ecronul din radacini smulge
Si rau va fi de cheretiti
Cu toti in Canaan vor plange
Iar filistenii-s risipiti

La fel Asdodul, va pieri
Si cei care stau langa mare
Pe toti Domnu-i va nimici
Nimenea, nu are scapare

Iar malul marii va ajunge
Ca un izlaz de pasunat
Acei ce-s din Iuda vor plange
Aici, Domnul i-a adunat

Domnul, Moabul a auzit
Ocarele ce le spuneau
Cand cei din Amon, au rostit
Si pe Domnul Il defaimau

Moabul, va fi ca Sodoma
Ei, de Domnul n-au ascultat
Si cei din Amon ca Gomora
Caci Legea Lui, n-au respectat

Acest lucru se va-ntampla
Pentru mandria ce-i conduce
De aceea, Domnul le va da
Urgii de nu le-or putea duce

Iar Domnul tot va nimici
Pe cei, ce la idoli se-nchina
Si idolii le va starpi
Caci, toate sunt din a lor vina

Pe cei din Etiopia
Domnul, la fel este pornit
Vor stapani cu sabia
Si totul, va fi pustiit

Spre miazanoapte acum priveste
Ninive, un pustiu va fi
Asiria, o nimiceste
Tot ce e-n viata, va pieri

Iar in cetate s-or culca
Turme de oi, turme de vite
Si pelicani aici vor sta
Tinuturi, vor fi pustiite

Si din cetatea cea mareata
Si vesela precum era
Va fi pustie, va fi arsa
Si nimeni nu va sta in ea.

va urma