Scrisoare către fiul neânțeles.

Știu că îți este foarte greu
Pentru că nu ai nici un leu,
Știu aștepți o minune mare
În viața ta să se-ntâmple.

Știu îți este foame și sete,
Tu nu mai ai nici o nădejde,
Știu ești doborât la pământ,
De multe ori în taină plângi.

Știu că ești desconsiderat,
Că hainele-ți sunt murdare,
Știu de rana din inima ta,
De mult timp sângerează.

Știu ai încercat să acoperi,
Că viața ta este în ordine,
Pe frații tăi i-ai înduplecat
Pentru că ți-a fost rușine,

Să le spui a tale taine,
Poate nu te vor înțelege.
Acum mă ocup de tine,
Durerea ta... o i-au Eu,

Pe care o ai de mulți ani.
Familia ta a tot încercat
De vorbă cu tine să stea,
Tu mereu te-ai ascuns,

Fără să le dai răspuns.
De Mine nu mai poți fugi,
Totul este gol și descoperit,
Vreau ca să Mă înțelegi!

Nu te ajut din interes,
Ce ai putea să-mi oferi?
Cerurile sunt casa Mea,
Vreau, fiule, inima ta.

Vreau Eu să locuiesc în ea,
Fiul Meu! Ascultă-Mă acum!
Vreau să te ridic din drum,
Simt zbuciumul inimii tale,

Acum din nou îți vorbesc,
Mintea ta să o trezesc,
Vino, fiul Meu neînteles,
Oprește-te din hoinărit.

Oamenii nu te vor înțelege,
Cum acest fiu se pocăiește?
Pe Domnul Isus Îl slujește.
Domnul să te binecuvinteze,

Din nou m-am atins de hârtie,
Simt Domnul mă călăuzește,
Să scriu a vieții tale poveste.
Inima Domnului se zdrobește,
La tine cu tristețe se gândește.

12.06. 2018 – ora 17:00 Londra