PE AXA VIETII

PE AXA VIEȚII, DE LA MINUS INFINIT LA PLUS INFINIT

Pe axa vieții / a valorii de sine, eram la minus infinit.
Nu era un „minus infinit” matematic,
Ci unul conceptual,
Interior,
Supra-sufletesc.
Și călătoream de la minus,
spre mai mult minus,
spre Infinit minus Cineva.
Cine eram?
Un anonim negativ, negativ, negativ,
fără urmă de valoare, fără licăr de speranță.
Deși în matematică valorile negative sunt și ele luate în seamă,
În viața de zi cu zi
doar ceea ce este pozitiv,
doar ceeea ce este curat,
doar ceea ce este sănătos este considerat
profitabil și valoros.
Opusul este recunoscut ca nonvaloare, deci nu te ajută la nimic.
Așa că am constatat cu tristețe că eu nu valoram nimic…
Eram termenul negativ,
eram marele minus,
un „Mai-puțin-decât-zero”, adică egal cu nimic!
Cu disperare m-am întrebat:
„Cum pot să mă apropii de valorile pozitive?
Să devin măcar «Micul plus»,
Să trec dincolo de zeroul inimii mele,
Dincolo de mine,
Mai aproape, Doamne,
De Tine?”
Am încercat
calcule,
formule,
exerciții, dar ce inutil!
Minusul din față anula totul!
Valoarea mea total negativă anula orice valoare pozitivă,
orice intenție sau faptă bună aș fi încercat să adaug vieții, ecuației mele disperate.
Acest MARE MINUS întuneca totul în jurul meu,
îngheța totul și orice plan mi se sfârșea cu… Minus!
După multe încercări, negativitatea se adâncea ajutată de dezamăgire și de descurajare.

„Cum aș putea să scap?
Cine va putea anula marele minus din viața mea?
Cine va putea să adauge vreodată valoare ecuației care mă definește?”
Întrebările mele
erau fără răspuns,
la fel cum pasărea nopții își cântă în zori
cântecul suav
pe crucile dintr-un cimitir.
Eram la minus, minus infinit!
deci nicio șansă să mă ridic singur din această situație.
Aveam nevoie de o valoare infinit de pozitivă,
care să contrabalanseze minusul din viața mea.
Era nevoie de plus infinit să fie adăugat.
Cine avea,
Cine era acest „Plus infinit”?
Cineva perfect, total diferit de ceea ce eram eu!

Eu eram murdar și aveam nevoie de Curățenia Puritatea desăvârșită.
Eram răzvrătit, rău și aveam nevoie de Bunătatea absolută.
Eram plin de ură, de resentimente, deci aveam nevoie de Dragostea necondiționată.
Eram trist și aveam nevoie de Bucuria constantă.
Eram un minus,
Minus,
MINUS continuu,
o linie orizontală care se încovoia
Sub poveri…

Și Dumnezeu l-a adăugat trimis pe Isus într-o iesle.
Coborând,
Cu Torța iubirii Sale
A aprins cerul,
A parfumat pământul,
A umplut viața mea
Și mi-a dăruit crucea!
Orizontalul meu s-a întâlnit
Cu Verticalul Lui
Și atunci am strigat:
„Facă-se voia Ta, Dumnezeule!”
Așa a înflorit crucea,
În viața mea,
Ca toiagul lui Aaron.
Oh, abia atunci, la
în ecuația vieții mele și atunci
tot minusul meu s-a anulat, s-a compensat!
Inima mea cânta –
Ca o pasăre a zilei,
Pe crucea din cimitirul
Păcatelor mele:
„Am fost iertat de păcat,
cugetul mi-e spălat
În veci fie Slăvit,
Domnul ce m-a sfințit!”
Aleluia!
Am ajuns în sfârșit la 0
și așa am scăpat de tot minusul,
de toată mizeria din viața mea.

Acum pot să sper,
pot să am atitudine pozitivă, prietenoasă, cuviincioasă,
de fapt acum am început să trăiesc
și am pornit într-o călătorie
cu Isus spre plus infinit.
În această călătorie eu devin tot mai asemănător cu Isus
(Cel ce este „Plus infinit”),
deci tind spre perfecțiunea Sa și știu că în final voi fi ca El.
Dar până atunci mă bucur de orice valoare pozitivă ating,
și mai ales sunt recunoscător Celui Desăvârșit
că a găsit formula prin care să mă treacă pe mine de la minus la plus.
Formula lumii e simplă:
„Infinit plus Ego, egal Nimic.
Nimic (–) plus litera „I”, egal Crucea.
Isus plus Nimic, egal Plus Infinit.
Domnul fie slăvit!