Nu te-ai luptat destul!

O mana a stat întinsă ca să te cuprindă,
Urechea Lui a fost pregătită ca să te audă,
Cu ochii te privea și aștepta să faci un pas,
Atunci când tu ai auzit al Său glas,

Prin Duhul Sfânt te-a cercetat deplin,
Si atunci ai fost de-a Lui iubire plin,
In clipa cercetării totul ai fi dat,
Voiai să fii al Lui, cu El neapărat,

Simțeai prezenta Lui profund în ființa ta,
Și pe chipul tău, lumina Lui se vedea,
Ai fi spus atunci, sunt gata pregătit! !
Azi eu recunosc, pentru mine ai murit,

Însă, a fost doar o simțire plăpândă,
Și vrăjmașul a atât atent la pândă,
Cuprins ai fost îndată de viață ce-o trăiai,
Și ai ieșit din zona de bine in care erai,

Nu te-ai luptat destul să învingi pofta lumii,
Și vrăjmașul te-a încins cu armele înșelăciunii,
De-ai fi rămas statornic atunci când ai crezut,
Ai fi învins bătălia și nu ai fi pierdut,

De ce nu l-ai chemat pe El in ajutor?
Ți-ar fi fost în bătălie, mult mai ușor
Orice sfat, orice îndemnare tu ai refuzat
Și atât de ușor vrăjmașul te-a înșelat

Acum, ești dus departe și nu mai vrei să știi,
De ziua aceea, de ziua cercetării,
Eu însă trag nădejde, că tu, nu o vei uita,
Și că ea in mintea ta, trează va sta,

Odată atins de Dumnezeu, nu poți rămâne așa,
Să știi că pentru tine, eu tot mă voi ruga,
Și cred dar cu tărie, că tu vii înapoi,
Si-apoi lupta nu va mai fi în unul, ci în doi,