Nimic nu-i nou

Nimic nu-I nou

Nimic nu-i nou in asata lume
Si totu-i goana dupa vint,
Toate sunt desartaciune…
Asa cum vin se duc pe rind.

Munceste omul viata toata
Agonisindu-si bogatii
Nu se gindeste ca odata
Le va lasa plecind in vesnicii

Si bucuria este pe o clipa
Apoi dispare dusa de tristeti
Pe tarim uitat a timpului risipa
Calcata in picioare cu dispret

Nici frumusetea mult nu tine,
Sclipirea ei e ca scinteea
Tu crezi ca ea iti apartine,
Insa cu tine mult nu vrea sa stee.

Iar timpul ce-l avem in fata,
E ca mirajul in pustiu
Ne facem planuri mari in viata,
Dar inselindu-ne el fuge ca un riu.

Si atunci al nostru ce ramine?
Daca toate trec fugar…
Nu e a ta nici ziua cea de mine,
Ci numai clipa din prezent o ai ca dar.

Deci pretuieste ce e vesnic,
Ce nu trece de sub soare
Numai sufletul ramine ca un sfesnic
L-ai pregatit pentru etern tu oare ?