Iov- Domnul continuă să vorbească

Domnul continuă să vorbească
Iov cap. 39,40


Domnul, lui Iov din nou îi cere
Ca să răspundă, dacă poate
Ca să își spună a lui părere
Dacă le poate știi pe toate

Și îl întreabă dacă știe
Când capra puiul ei îl fată
Cerboaica din sălbăticie
Când asta vreme, îi e dată?

Când puii lor plini de putere
Se duc și nu se mai întorc
Măgarul cel liber, nu piere
El slobod își caută loc

Străbate munții să găsească
O pajiște verde, mănoasă
El caută să se hrănească
Cu iarba, bună și gustoasă

Și bivolul sălbatic umblă
Dacă în iesle nu-i legat
El nu trăiește cu-a lui turmă
Liber pe câmpuri, a umblat

Și aripa struțului bate
Struțoaica, ouăle își lasă
Nisipul le încălzește toate
C-ar fi strivite, nu îi pasă

Ea n-are multa înțelepciune
Și de pui, deloc nu îi pasă
Ea, truda degeaba și-o pune
Pe ai ei pui, departe-i lasă

La cal, Domnul i-a dat putere
Nechează, groaza răspândește
Cu coama lui, fâlfâitoare
Scurmă pământul, nechezește

Puterea lui mândru îl face
De sabie, nu are teamă
Nechează și nu poate tace
La lupta merge, când îl cheamă

Caci el miroase bătălia
Când sună trâmbița și-l cheamă
La lupta-l cheamă melodia
Și sare-n sus, fără de teamă

Și uliul care în sus zboară
Se înalță din a lui poruncă
El are o sarcină ușoară
El are cuibul, sus pe stâncă

El prada acolo își găsește
Pe înălțimi e casa lui
El sânge bea și prăduiește
Chiar de pe vârful muntelui

Și iarăși Dumnezeu îi spune
Că-n contra Sa, totul a spus
Iar Iov să i-a aminte bine
Să-i spună, ce are de spus

Dar Iov smerit Domnului-i spune
Că e, este prea mic să zică
Acum el nu Îi va răspunde
De alte vorbe, îi e frică

Din mijlocul furtunii mari
Pe Iov, Dumnezeu îl îndeamnă
Legat cu cingători ce-s tari
Să îi răspundă, ce-l întreabă

Și Domnul întrebări îi pune
De vrea pe el, să-l nimicească
A lui dreptate o supune
Sau, poate vrea să-l osândească

Și îl îndeamnă să se îmbrace
Cu măreție dacă poate
Pe cei trufași să îi atace
Și să-i doboare, de socoate

În țărnă fie aruncați
Cu întunecime, înveliți
Cu toți de Domnul sunt creați
De mana Lui, sunt făuriți

Hipopotamul, care-i mare
Din mușchi tari, este construit
A lui oase ca țeava tare
E cel mai mare, făurit

Puternic, Domnul l-a creat
Și de nimic, nu-i este frică
Iordanul, nu la înecat
El, chiar deasupra, se ridică.

va urma