Ieremia-Alte proorocii împotriva Babilonului

Alte proorocii împotriva Babilonului
Ieremia cap. 51


Vânturători Domnul permite
Și Babilonul, pustiește
Și vânt nimicitor trimite
Pe cel mândru îl nimicește

Și în a Haldeilor țară
Uciși, să cadă în Babilon
Și să fugă cu toți afară
Ca să își scape viața lor

Când Babilonul mândru a fost
Potir de aur ce îmbăta
Toate aveau aicea rost
Neamuri, cu toate puteau bea

Dar Babilonu-i prăbușit
Cu toții, din el vor fugi
Acum de Domnul e zdrobit
Și a lui soartă, rea va fi

Săgeți să fie ascuțite
Și scuturile în apărare
Și visterii nemărginite
Golite, fără de scăpare

Domnul pământul l-a făcut
Și lumea, a întemeiat
Și cerurile s-au văzut
Și toate prin El, s-au creat

El când o hotărâre spune
Pe loc, o și îndeplinește
Iar Lui totul i se supune
El, face numai ce dorește

La glasul Lui apele urlă
Și norii, la cer, se ridică
Fulgerul da lumină multă
Și tuturor, le este frică

Sionul este un nimic
Față, de marea Lui putere
El este neînsemnat și mic
Și este firav, ușor piere

Dar Cel care din Iacov vine
Este, cu totul diferit
El a lui seminție ține
De Domnul, este ocrotit

Și pentru că rău au făcut
În Babailon va fi urgie
Ei cu Sionul s-au bătut
Domnu-i împroașcă cu mânie

Pământul este clătinat
Mania Domnului, se vede
Și Babilonu-i dărâmat
Nimenea în el, nu mai crede

Ai lui viteji nu se mai luptă
Puterea lor este sleită
Nenorocirea vine multă
Și țara, toată e zdrobită

Domnul Oștirilor vorbește
Fiica Babilonului, plânge
Ca aria călcată este
Și acum la seceriș ajunge

Că a făcut o silnicie
Ce împotrivă i se întoarce
Și de pedeapsă o să fie
Și morți, în Babilon vor zace

Iar marea se va revărsa
Și Babilonul va cuprinde
Tot ce e viu se va îneca
Și viața celor vii, se stinge

Pe idoli Domnu-i pedepsește
Rușinea, îi va copleși
Cerul, pământul tot vestește
De zilele ce vor veni

Căci zarva mare va înceta
Și totul va fii pustiit
Iar valurile vor urla
Vitejii, cu toți au murit

Iar voievozii vin vor bea
Cei înțelepți vor adormi
Ei cu toți se vor îmbăta
Din somn, ei nu se vor trezi

Și Babilonul cel mărit
Cu zidurile lui înalte
Doar o ruină a devenit
Peste tot e pustiu și moarte

Iar lui Seraia Domnu-i spune
Tot, ce s-a scris el să citească
O piață-n Eufrat va pune
De Babilon, să-și amintească

Cum a fost și el încercat
De așa multă nenorocire
Și de putere a fost secat
S-a împlinit, o proorocire.

va urma