Două căi îți stau în față

Stai, oprește-te o clipă, să te uiți, să vezi, să știi,
Ce e viața ta și drumul pe care pășești, tu știi?
Ști că două drumuri sunt de când v pe-acest pământ.
Unul este foarte lat ce te duce spre păcat.

Însă calea cea îngustă, drumul cel mai minunat,
Ea, te duce înspre viață, înspre cerul înstelat.
Două drumuri și atâta, nu e cale de mijloc.
Unul este mântuirea, celălalt te duce-n foc.

Calea lată sau plăcută, cum îți place s-o numești,
Este calea ce-a pierdută spre dureri și chin pe veci.
Dar pe calea cea trasată de lumină din zenit
Este drumul care duce înspre cer, spre infinit.

Căci Isus, Lumina lumii, revelează în Cuvânt,
Ne vorbește multe lucruri despre toate câte sunt.
El, ne spune tuturora: "Oamenilor, vă opriți;
Nu mai stați în întuneric, ci-n lumină să veniți!"

Drumul lat, plăcut, cu patimi și cu pofte cu păcat
Te desparte de Mesia și de Raiul minunat.
Dar pe calea ce-a trasat-o Dumnezeu din veșnicii
Sunt adeseori necazuri, dar și sfinte bucurii.

Două căi și totuși iată, oamenii nu vor să afle...
Tot le place să trăiască în minciună și păcate,
Dar minciuna și păcatul în care acum trăiești
Duc la moarte și ruină, în abis închis pe veci.

Vino suflete trudit, care stai în grea durere!
La Isus Hristos găsești pace sfântă, mângâiere.
El te iartă, te iubește; chiar acuma Ți-a vorbit.
Vino la Izvorul vieții căci El vina Ți-a plătit.

Haide, vino, te grăbește, fugi de poftă și păcat
Ca să fii pe veci cu Domnul și cu slavă îmbrăcat.
Căci pe calea ce-a îngustă, Ușa care duce-n sus,
Te vei întâlni cu Domnul și cu sfinții lui Isus.

Cu Avraam, Isaac și Iacov și cu zecile de mii
Care sunt în slavă sfântă unde-s veșnic bucurii,
Unde nu mai e durere, unde lacrimile pier,
Căci Isus Mântuitorul, este Împărat în cer.

Amin.