Două căi în astă lume ți-se-arată dragul meu

Două căi în astă lume, ți se-arată dragul meu,
Una este calea vieții, alta calea celui rău.
Calea care duce-n cer, e îngustă, minunată,
Pe ea merg cei mântuiți, ce-i spun lui Dumnezeu Tată.

Calea lui Hristos urmează, vino azi la crucea Lui,
Vino cu a ta povară, și o dă azi Domnului.
Fi echilibrat pe cale, nu purta grele poveri,
Ce te-apasă și apleacă și te duc spre nicăieri.

Vino astăzi, vin degrabă, nu mai sta nepăsător,
Vino căci Isus te cheamă, El î-ți e Mântuitor.
Calea-îngustă tu urmează, căci ea merge la Hristos,
Și fi bucuros în viață, și în cerul glorios.

Calea largă presărată-i cu plăceri, chefuri, beții,
De-o urmezi e vai de tine, tu în iad o să rămâi.
Fugi de ea, căci duce-n moarte, în ghenă o să ajungi,
Unde focul este veșnic, și vei plânge-amar atunci.
Amin