Ai înviat Isuse, Soare făr-apus!

Ai frânt în palme boldul morții reci,
Apoi l-ai scuturat ca pe o viespe,
Ești viu Isuse, viu în veci de veci,
Nu poți a nu fi, Tu ești Cel Ce este.

Bucuria-ncinge pământul, rotocol;
Ai înviat Isuse, Soare făr-apus!
Se prăvale piatra, mormântul e gol,
Călcând peste moarte, Viață ne-ai adus.

Susură măslinii vestea minunată,
Adierea șterge lacrima de jale,
Doamne Tu-i ții morții cheia de la poartă,
Viața înflorește în mâinile Tale.

Jertfa Ta-i nucleul, orbitrând-o-n Har,
Brațe-nsângerate ne-au legat de Tine,
Ne-ai născut Isuse, pe Cruce-n Calvar,
Astre-n Universul Dragostei divine.

La Tronu-nălțării, dincolo de stele,
Ca pe o comoară ne păstrezi la sân,
Ai trezit Edenul în inimi rebele,
Inculpând de moarte, șarpele hapsân.

Ne așteaptă Țara pregătită Sus,
Ne va duce valul timpului, la vamă,
La inimi mai bate cu Dragoste, Isus,
Ne-a plătit păcatul, glasul Lui ne cheamă.

Vrei omule să pierzi desăvârșirea,
Splendori care la mintea ta nu s-au suit,
Armonia pe care o leagă doar Iubirea,
Vrei chin ori desfătare fără de sfârșit?

A venit Isus să te mântuiască,
Și-a dezbrăcat slava, numai pentru tine,
Omule, primește Dragostea cerească
Să-ți spele păcatul în sfinte Rubine.

Lasă și tu-n clipa care ți-a fost dată,
Lasă slava lumii, doar de dragul Lui,
Aprinde-te-n rug de jertfă tămâiată;
Inima întreagă dă-o Domnului!

Amin!