Ai fost singur Isuse

Ai Fost Singur Isuse

A fost o zi in care Domnul

Tot ceru-ntreg l-a adunat.

Ca sa le spuna hotarirea,

Pe care El atunci a luat.

In ceruri sa facut tacere,

Si glasul Sau s-a auzit.

In dragoste si in durere,

Despre o jertfa le-a vorbit.

A fost atunci o intrebare,

Ce-ntregul cer la zguduit:

Daca exista vreunul care

Sa mearga sa fie jertfit?

Caci pe pamint sint numai rele,

Si lumea toata-I in pacat.

Eu, Domnu-am pregatit salvarea,

Printrunul care-I devotat.

N-acele clipe hataritoare,

Nici o miscare na mai fost.

Si nimeni nu-ndraznea sa spuna:

Eu sint acela ce merg jos…

Dar nu! ... tacerea a fost rupta,

Si un glas dulce-atunci a spus:

O … Tata drag, Eu vreau a merge,

Ca sa-I salvez pe cei ce-ai spus …

Caci s-au indepartat de Tine,

Si au uitat ca I-ai creiat.

Cum, ca acum satana-I tine,

Pe toti in starea de pacat.

Atuncia, Domnul il priveste,

Pe Fiul Sau cel Preaiubit.

Cu multa dragoste-I vorbeste,

Si-I spune Lui, cel mai dorit.

O! ... Fiul Meu, Tu esti acela,

Ce cerul vrei sa-l parasesti.

Si-acum salvind o lume-ntreaga,

Pe Mine sa Ma proslavesti.

O! Fiule, Tu mergi acuma,

Acolo jos, peacel pamint.

Dar nu uita, priveste-ntruna,

La Tatal Tau, din cerul sfint.

Iar Fiu-nbratisindu-si Tatal,

De slava a fost dezbracat.

Si venind jos in omenire,

Cu chip de om El sa-nbracat.

A venit jos in umilinta,

Dar nu …ai sai nu l-au primit.

El, le vorbea despre credinta,

Iar ei cu ura l-au privit.

El, le spunea ca este Fiul,

Acelui care i-a purtat.

Pe drum, cind strabateau pustiul,

De Faraon cind i-a salvat.

Dar ei nu vreau acrede-o iota,

Din ce Isus cu drag vorbea.

Mereu ei adunau o gloata,

Cu care il batjocora.

Isus, insa-avea ucenici,

Care-L iubeau, si-L ascultau.

Cind le vorbea de vesnicie,

Cu multa dragoste-L priveau.

Odata, stind pe-un virf de munte,

Plingind, Isus lor le vorbea.

Si indreptindu-le privirea,

Le arata patria S-a.

Vedeti Ierusalimul care,

Este atit de minunat.

Cu templul stralucind in soare,

Curind, el fi-va darimat.

Si nici o piatra n-a ramine,

Pentru ca ei n-au ascultat.

Caci Eu, ca closca am vrut ai stringe,

Dar n-au voit, M-au alungat.

Si in curind sosi-va ceasul,

Cind Eu pe cruce voi muri.

Cind nu-mi ve-ti mai auzi glasul,

Cu voi atunci, nu voi mai fi.

Si-acum haide-ti sa stam la masa,

Cu totii azi, sa praznuim.

Caci v-a fi ultima mea data,

Pina in cer cind ne-ntilnim.

Si dintre tot ice stam la masa,

Adevarat, Eu va voi spune.

Ca e unul ce Ma va vinde,

Dar vai de el va fi in lume.

Atunci, privirea si-ondreptara,

Intrebatoare-nspre Isus.

Si-L intrebau: nu sint eu oare,

Ce-oi face asa cum Tu ai spus…?

Iar Domnul pe Iuda-l priveste,

Si-o bucatica i-a intins.

Dar si satana-l ispiteste,

Si-n intuneric la impins.

Atunci, Isus la Ghetimane,

Se duce pentru-a se ruga.

Acum e clipa hotaritoare,

Cind El salvarea ne-o dadea.

Pe-acel deal sfint El ingenunche,

Cu sufletul tare-ntristat.

Si-n rugaciune catre Tatal,

Cu mult drag, El sa indreptat.

O! . . Tata, Doamne vezi acuma,

Acest pahar e-atit de greu.

Indeparteaza-l de la Mine,

Dar NU! ... O Tata, nu ce vreau Eu.

Caci voia Ta, Eu vreau a face,

Si te rog Tata a ma-ntari.

Pentru acele clipe grele,

Cind Eu pe cruce voi muri.

Atunci o mare gloata-n fuga,

Inspre Isus se indrepta.

Ei, iL priveau ca pe o sluga,

Si nimeni nu il mai iubea.

In drum spre dealul capatini,

Ducind Isuse crucea grea.

Ai infruntata dispretul lumi,

Ce il avea-npotriva Ta.

Dar vai Isuse…ucenici,

Aceia care Te-au iubit.

O! ... unde sint? nu e nici unul. . ?

Au intrat oare in pamint…?

Unde e Ioan, ce cu iubire

Pe bratul Tau sta aplecat.

Ce iti sorbea orice privire,

Unde-I Isuse…. a plecat?

Unde e Petru, cel ce spune,

Ca el e gata de-a muri.

Nu e Isuse…nu-I cu Tine,

La chinul Tau, el nu veni.

O! . . ce durere mare Doamne,

Cind totii ai Tai te-au parasit.

Si nimeni nu mai e cu Tine,

De parca nici nu te-au iubit.

Sub grea povara de pacate,

Ce te-apasa, Tu ai cazut.

Batut ai fost fara dreptate,

Dar Tu nimic nu le-ai mai spus.

Si-aici trei cruci se ridicara,

Tu, erai pus intre tilharii,

Puterea Ta, ii infioara,

Si toti doreau ca sa dispari.

Iar lumea te batjocoreste,

Te scuipa si Te huiduiesc.

Dar tu Isus, nu-I iei in seama,

Ce vorbe grele i-Ti vorbesc.

Atunci, ultima rugaciune,

Inspre Tatal-a naltat.

O! . . Tata, iarta-I Tu acuma,

O! ... . iarta-I, ca nu stiu ce fac.

Dar…Tatal isi priveste Fiul,

Cel mai scump Fiu si Preaiubit.

O! ... unde este El acuma. . ! ! !

O! ... dragul Meu, te-au rastignit.

Va trebui sa-ntorc privirea,

Pentru ca Eu nu pot vfedea.

N-aceste clipe, omenirea,

Ce este in fiinta ta.

Isus, se-ndreapta cu-ntristare,

Spre Tatal ce l-a parasit.

Si cu un strigat de durere,

La Tatal Sau, El a privit:

O! ... . Dumnezeul Meu cel vesnic,

De ce acum m-ai parasit.

O! ... nimeni nu mai e cu mine,

Sint singur, si sint rastignit.

Pe deal, acolo-n departare,

Pe Golgota, trei cruci stateau,

Era Isus plin de-ndurare,

A carei rane, singerau.

O! …Tu ce-asculti astazi Cuvintul,

O clipa nu mai sta, un pic.

Ci mergi la Isus si-l intreaba,

Pe cruce, El, cum te-a iubit.

Cuvintul Sau, azi te mai cheama,

Dar mine, eu nu pot sa stiu.

Daca tu azi nu-L iei in seama,

Va fi se poate, prea tirziu.

Prin jertfa Sa, tu esti salvat,

De vei veni la crucea Sa.

Aici, tu vei fi renascut,

Si-L vei vedea, in slava Sa.

Amin.

Pastor: Pavel Lungu