Dupa Inviere...

DUPĂ ÎNVIERE...

După Înviere totul s-a schimbat
Hristos a fost în trup de slavă
Prin peretele de piatră a intrat
A mângâiat duios şi a îmbărbătat
Sufletele-nchise ca într-o epavă...

Cu "Pace vouă" i-a salutat pe ucenici
I-a-mbrăţişat cu mâinile-amândouă
Le-a spus că vor veni alţi inamici
Ce trebuie-nfruntaţi cu spirit de voinici
Să poată să se bucure de-a păcii rouă...

De Petru s-a apropiat cu gingăşie
I-a dat iertare, apoi l-a-nvrednicit
Să pască oi şi miei, să fie părtăşie
Să poarte vestea bună cu credincioşie
Să nu mai fie-n lan grâu pipernicit.

Pe ucenici i-a înzestrat cu fermitate
Să meargă pretutindeni - îndrăzneţi
Să spună tuturor ce-nseamnă demnitate
Ce străluciri există în eternitate
S-aştepte zorii slăvitei Dimineţi.

Şi nu mult după actul biruinţei
Au apărut creştinii – nume nou
Ei au păşit voioşi pe culmile ştiinţei
Căci cunoşteau valorile credinţei
Şi-au acceptat al Cerului cadou.

Ei erau martori vii ce răspândeau
Adevărul privitor la cele întâmplate
Dar prietenii infernului îi prigoneau
Mesajul lor ceresc îl respingeau
Doar firii rebele îi dădeau întâietate.

Mult n-a trecut şi-au apărut apoi
Şi impostorii cu tupeul lor demonic
Specialişti în împroşcarea cu noroi
Dar culmea: ei credea că sunt eroi
Şi sfidare se vedea în tonul lor ironic,

Că n-a-nviat Isus, că e doar plăsmuire,
Că trupul neînsufleţit a fost furat,
Că totul s-a sfârşit la răstignire
Şi că, de fapt, nu este nemurire
Şi nici răsplată pentru un trai curat.

Dar Lucifer lucra în disperare
Voia recuperarea a tot ce a pierdut
Din arsenalul lui era o ultimă sforţare
Apoi s-a prăbuşit în adâncimea mare
Alături de cel ce pe Rege l-a vândut.

Iar Fiul omului ce a lăsat splendoarea
Ca să ne smulgă din mâna lui Satan
E-n veci biruitor; a Lui este onoarea
El merită – c-a-nlăturat teroarea
Impusă de-un potrivnic inuman.

După învierea din viaţa ta
Ştiu amice că vei găsi Lumină
Că întreaga-ţi fiinţă se va transforma
Din bucurii cereşti tu vei gusta
Şi vei şedea cu Regele la Cină.

22 Aprilie, 2006