text Poezii crestine

Insula Patmos

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Gheorghe Barbu
(Apoc. cap. 1)

Ioan, a ajuns în Patmos – un ostrov de pe mare –
fiindca-L vestise pe Domnul cu zel, si adorare!
Si de nu l-au dus acolo sa simta briza marii,
l-au dus sa nu-l mai vada si-asa sa-l dea uitarii!
Ii deranja cuvântul ce mereu l-avea de spus
si-i supara ca-ntruna, s-auda...de Isus.
Dar Domnul, îi hotarâse slujirea pentru noi,
s-avem prin el Cuvântul zilelor de Apoi.
El, ucenicul iubirii de aceea a fost trimis,
sa ne transmita noua, ce prin el Isus a scris.
Si de nu i s-a dat cum unii povesteau –
Sa nu mai vada moartea cum altii mai credeau,
i s-a dat sa scrie acea vestita carte,
ce-a dat peste milenii, sperante dupa moarte.

*

Dar, pe insula acoperita de-o liniste apasatoare,
unde-L slujea pe Domnul în Duh de închinare,
Un glas puternic i-a cuprins fiinta temerara
ce i se adresase prin stepa insulara:
"Eu sunt Alfa si Omega – Cel ce n-am sfârsit;
ce-ai sa vezi scrie celor sapte la care te trimit "!
Era Domnul îmbracat cu o haina lunga,
si avea si-un brâu de aur ce putea ca sa-L încinga.
Capul si parul Lui albe, stralucitor, frumos,
n-ar putea un om sa vada maretia lui Cristos!
Ochii Lui ca o faclie vie, niciodata stinsa;
iar pe fata Sa citeai, o iubire necuprinsa.
In mâna tinea sapte stele mari si luminoase,
din gura Lui iesea o sabie cu cele doua parti taioase.
Frumusetea Lui mareata – irezistibil de atragatoare,
nu poate fi descrisa – printre versuri la-ntâmplare!
Fata-I stralucea ca Soarele de pe bolta cereasca,
nu se poate om sa-L vada si pe loc sa nu orbeasca!

*

Si chiar daca unii îsi permit sa-L "modeleze" pe Isus
si sa-L puna-ntr-o chilie adârnat în cuie sus,
El nu pote fi Acela ce-I din astri, dintre sori
si sa-ncerci asa vreodata, cu ceva ca sa-L masori!
Caci "Cristosul" din lacasuri tintuit si atârnat,
nu e una cu Acela, ce-a murit... dar A-NVIAT!
Ori aceasta blasfemie nu transforma chiciu-n arta,
de te mai cuprinde mila, când îl vezi si cum arata!
Uni-l fac ca bebelus grasunel si inocent,
altii au si îndrazneala sa-l îmbrace, indecent!
Si când vezi acestea toate te întrebi printre suspine:
cum se poate omul oare sa Te schimbe-asa pe Tine?
Cum se poate ca sa-L puna pe o cârpa colorata,
când zugravul cu penelul nu-L vazu macar odata?
Cum se poate lutul oare sa-si sluteasca Creatorul,
când pe clipe de furtuna el se sparge ca ulciorul?
Cum se poate ca Olarul sa fie trucat de-un ciob,
pe când El dintr-o privire, ar putea sa-l faca zob!?
Si de-as mai avea curajul sa comit o imprudenta,
as mai spune doar atât: între ei nu-i, diferenta!
Cum "Cristosul" cel facut este mort si fara viata,
tot asa e si acela ce-l facu sa-i stea în fata!
Caci un dumnezeu de-acesta prafuit de prin unghere,
nu-i aduce nici iertare, nici vreo mica mângâiere.
...Insa geniul cât de mare iar în arta cât de fin,
pe Isus pe-o pânza rece, nu-L va face-n veci, Amin!

*

Ioan, I-a cazut la picioare ca si lovit de moarte,
desi statuse cândva pe pieptu-I, rezemat pe-o parte!
Dar Domnul l-a atins si i-a spus sa se ridice,
El fiind acum Acelea ce-a murit atunci pe cruce!
-Am fost mort, dar sunt viu în veci de veci
si-ai sa vii curând la Mine vesnicia s-o pertreci.
Eu tin cheile mortii si ale celor peste moarte,
tu vei scrie ce-ai sa vezi, pentru a fi trecute-n Carte!
Ea le fie marturie peste veacuri si milenii
si marind încredintarea, ca e data prin vedenii.


Se apropie din nou acum a doua Sa venire,
de milenii asteptata; El sa vina Domn si Mire.
Atunci toti dusmanii Sai Il privi-vor îngroziti,
cautând sa se ascunda, printre crapaturi de munti!
Semintiile pamântului de pe întregul mapamond,
nu crezut-au ei sa-L vada chiar...venind în asa mod!
Cum putut-au ei sa creda ca din spatiile celeste,
va veni asa pe nouri fara zgomot, fara veste?
Si sa ia de-aci pe unul pe alti doi dintr-o cetate,
doar asa sa ... selecteze si ce-i rau sa dea deoparte!
Si fiindca-I Seceratorul bun si nu lasa-n grâu neghina,
Isi va pune-n grânar grâul, iar neghina-n foc, în gheena!
Pasii Sai se aud în noapte dar lumea nu asculta,
fiindca nici nu doreste sa se lase pregatita.
Ca sa creada ea în Domnul si ca El de-acuma vine,
nu se lasa-a fi convinsa de ce-i scris, sau de "oricine".
Insa El de-acuma vine luminând bolta-nstelata,
chiar de-atâtea miliarde n-au crezut în El vreodata!
Ostile ceresti IL vor urma cum le sade unor sfinti;
si-or putea multimi sa-L vada, ramânând iesiti din minti.

Imparatul si Domnul domnilor vine, tu-ntelegi ?
Fara a-ntreba pe nimeni de datini stramosesti si legi!
El va veni ca sa loveasca multimea de popoare,
sa le mustre necredinta, care-i duce... la pierzare!
Caci Dumnezeu e bun si nu poate face-un rau,
sa arunce si sa piarda lumea-ntreaga într-un hau!
Sa zdrobeasca împarati, oameni mici si oameni mari
si sa-i duca la-ntuneric, chiar de-s mari acum si tari!
El ar vrea ca fiecare sa-L primeasca si sa creada,
pentru-a fi acolo-n slava, vesnicia sa nu-si piarda.
Dar pe omul razvratit nu-l obliga sa se-ntoarca,
ci îl lasa-n nepasare si nu vrea ca sa-l ...prefaca.
El putere mare are si-ar putea ca sa-l forteze,
si cu toata-ncredintarea, el sub cruce sa-L urmeze.
Tatal Si-a trimis El Fiul chiar la cruce rastignit,
pentru noi si pentru lume sa n-avem de patimit.
Ins-alegerea ne-apartine ficarui dintre noi,
doar asa ne da-va Domnul, rasplatirea de apoi.
El cu dragoste ne spune sa-L slujim doar daca vrem,
sa-L urmam cu crucea-n spate, ne-ntareste sa putem!
Nu obliga El pe nimeni – teama nu aveti de fel,
însa de-L iubim pe Domnul, vom ramâne lânga, El.

*

Acum cu bucurie sa privim fara zabava,
catre Cel ce-n graba-apare sa ne duca catre slava.
Imbracati curati s-ajungem la mareata întâlnire,
caci Domnul slavei vine mai întâi pentru rapire.
Atunci, si vazduhul tremura-va iara norii plumburii,
se vor da si ei deoparte pentru a trece-ai Sai copii.
Doar acei ce nu-s legati de pacate sau de lume,
vor putea spre zari sa zboare, catre Domnul care vine!
A noastra credinta vie sa ne-aline în necaz,
doar asa Isus ne sterge, lacrimile de pe obraz.
Caci privind mereu spre Dânsul, fata ni se lumineaza,
iar credinta este tare si cu râvna mare, treaza.
Si asa cum Cel din Patmos, ne-a lasat în Apocalips,
sa veghem întotdeauna, cum ne-ndeamna, cum e scris.
AMIN!

Cele mai recente resurse creștine scrise

Vestea bună
O fecioară preacuratăÎntr-un sat îndepărtat,E de-un înger vizitată.Ea, în rugăciuni plecată,Tare mult s-a tulburat.În ținutul Galileea,Îngerul Gavril veniiSă-i vestească misiunea,Să îi dea înțelepciun... Citeste mai mult >>
Din puțin, El înmulțește
Cât mai am încă putere,Din atât cât Tu mi-ai dat,Dăruiesc spre mângâiere,Unui om greu încercat!Nu e mult, dar din iubire,Îl slăvesc pe-al meu Cristos,Când pe chip văd fericire,Sunt atât de bucuros!Din... Citeste mai mult >>
Daca Tu , n-ai fi
Dacă Tu, n-ai fi…Alexandrina Tulics Album DestineDoamne, dacă Tu n-ai fi,zorile s-ar risipi,apa ar bătea mai tare,malul ce atit îl doare,nopțile nu s- ar albi,în raze trandafiriiîn dimineți cu zori de... Citeste mai mult >>
Există un loc
Există un loc de odihnăCu pomi și grădini minunateExistă un loc cu luminăÎn care există dreptate.Există un loc minunatUn loc al dreptății divineAcolo nu este păcat,Nici lacrimi, dureri sau suspine.Exi... Citeste mai mult >>
ÎN ASCUNS
De Domnul când am fost chematăȘi de ai mei înstrăinată,De poveri grele apăsatăDe gânduri rele înfășurată!Și dusă pe meleag străinCu oameni simpli cu destinDar printre ei a pregătitO soră frumoasă la c... Citeste mai mult >>
Rug
A tot bătut în poartă vântul crudCu stropi de primăvară timpurie;Mi se uscau pe sârme, amintiriDin viața mea trecută, pământie...A tot urcat spre cer, cu aripi de focVulturul cel pleșuv, bătrân de vre... Citeste mai mult >>
Aici pe pământ !
Aici pe pământ e-o luptă, și suntem toți prinși în eaDar Domnul ne dă putere, ca să ne putem luptaNu ne-a ajuns nici o ispită, să nu o putem depășiDar noi știm, mereu înainte, cum Domnul vom biruiChia... Citeste mai mult >>
Întărește astăzi Tată!
Întărește astăzi Tată, toți bolnavii care zacEi care te cheamă-n taină, și-n durere apoi tacCum te cheamă suferindul nu te chema cel ce-i bineCăci atunci în suferință inima-i se alipește de tineÎntăre... Citeste mai mult >>
Cu Tine...
Pășesc peste zile și aniCu Tine de mână pășescȘi viața îmi pare un cântecCăci Tu mă înveți să iubesc...Sunt clipe când ceru-i cu noriIar calea e plină cu spiniȘi-atunci mă ridici pe-al Tău brațȘi rana... Citeste mai mult >>
Prinde-mă de mână...
Prinde-mă de mână Doamne!Vreau prezența să Ți-o simtCăci e multă teamă-n lumeȘi sunt oameni care mint...Am nevoie Tată SfântDe a Ta călăuzireȘi de Duhul Tău cel SfântSă mă umple de iubire...Doamne, pr... Citeste mai mult >>