Mana ascunsă

Mana ascunsă

Celui ce va birui îi voi da să mănânce din mana ascunsă şi-i voi da o piatră albă; şi pe piatra aceasta este scris un nume** nou, pe care nu-l ştie nimeni decât acela care-l primeşte.’Apocalipsa 2/17

Când trec prin pustiul, întins ca o mare,
Cu valuri de dune aurii, cam rare,
Îmi aduc aminte de poporul evreu,
Cândva, a primit mană de la Dumnezeu.

Eu caut o oază sau un micuț izvor,
Dar nisipul fierbinte e al meu covor,
Iar mana a încetat, acum este târziu:
-''Doamne, ajută-mă când eu sunt în pustiu! ''

Vine un vânt puternic, parcă-i suflet viu,
Ridică nisipul auriu, din pustiu,
Vine vijelie, vine și susur blând,
Parcă e glasul duios al Duhului Sfânt:

-''Nu -ți pierde nădejdea, pustiu-i fierbinte,
Pasul tău merge pe cărările sfinte,
În zori, Israel strângea mana de pe jos,
Hrana ta e acum ascunsă în Cristos!

Poți păși pe nisip, pe mare nepătrunsă,
Capeți putere de la mana ascunsă,
Puterea ta vine de la al tău Cristos,
El îți trimite mana, când ești aici, jos."

Văd o mână sfântă întinsă în pustiu,
Gust din pâinea ascunsă de Cel ce e viu,
Mă ridic din nisip, parcă aș vrea să zbor,
Iar îmi continui drumul, prin praf și prin nor.

Omule, cu o durere arzătoare,
Cristos îți dă mană ascunsă, răcoare,
Omule, singur nu poți ieși din pustiu,
Lasă-te condus de Duhul Domnului viu!

Pentru cel ce crede, mana n-a încetat,
Pâine din cer trimite al său Împărat,
Isus îi dă piatră albă cu Nume Nou:
"- Slavă, Doamne, pentru al cerului cadou!"