Credința în Cuvânt

Mai presus de Urim și Tumim-
Care-s „Lumină” și „Desăvârșire”,
Privind azurul cerului, gândim:
Credința-i temelia-n mântuire!

Poartă mereu lupta cea bună!
Credința e un zbor spre soare,
Să urci la cer pe razele de lună
Și să pășești pe valuri în picioare!

S-apuci un capăt de la curcubeu,
Să treci pe puntea de șapte culori,
Peste genune, către Dumnezeu,
Să te întâmpine Isus pe nori!

Știi, Cel Sfânt nu Se mulțumește
Să-I cânți serenade în noapte,
Îți dă credința ce se unește
Cu cunoștință și fapte.

Poate nu-mi va cere mie
Să-ntrețin un azil fără bani,
Și nu-ți va pretinde ție
Să-mparți totul la sărmani...

Poate, nu ne va trimite
Cu Evanghelia la leproși,
Și, ca martiri, nu ne-or ucide
În circuri, leii fioroși!

Dar vrea să ne curgă credința
Prin sânge, în trup și în suflet,
Înnoindu-ne-n duh ființa,
Schimbând firescul umblet.

Idealul să ne fie chiar El,
Și biruința-I în pustie,
Când Isus Însuși ți-e Țel
Accepți totul cu bucurie!

Nu-l mai crezi pe cel rău care minte,
Ne ispitește de milenii:
Cu apele de furat- că-s plăcute
Și dulce-ar fi pâinea trădării.

Te poți ruga atunci, o viață
Pentru un suflet ce-i orbit,
Și să continui, prin credință
Chiar dacă nu-l vezi mântuit!

Ca și Ilie, care doar l-a uns
Pe Elisei profet în locul lui,
La două misiuni nu a ajuns,
Căci îl răpise carul cerului,

Solia a transmis-o unui fiu:
Lui Elisei, ce-aidoma, a trimis
Un ucenic, ce l-a uns pe Iehu
Așa au împlinit ce Domnu-a zis!

Isus, apostolii i-a insuflat
Cu Duhul Sfânt, cu Puterea,
Și lumea-ntreagă au schimbat
Vestind Jertfa și Învierea.

Azi, ștafeta la noi a ajuns
Și tainică Îi e lucrarea,
Poate, doar un snop I-ai adus
Să nu te-nvingă dezolarea!

Chiar Livingstone, ce-n genunchi a murit,
În Africa, misionar fiind,
Un singur băștinaș a convertit:
Era un șef, ce-a botezat un trib!

A merge prin credință înseamnă
Să-L crezi pe Domnul, pe Cuvântu-I Sfânt
Să nu-ți faci în minte-o icoană
De idoli înălțați pe pământ.

Cuvântul vieții-n inimă s-aduni
Să nu ți-l fure pasărea uitării,
Să nu ți-l smulgă vânt, furtuni,
Să nu-l înece colbul nepăsării!

Atunci încrederea-ți va triumfa
Când nu vei umbla prin vedere,
Adevărul Se va revela
În viața ta, cu putere!

Pustietatea îți va înflori
Ca trandafirul! Domnu-ți spune:
„Eu te-am ales din veșnicii
Și Te-am chemat pe nume!”

Amin!