La schimbul de ștafetă

La schimbul de ştafetă al anilor ce zboară,
Să-L preamărim pe Domnul, căci paşii ni-i măsoară.
Să-I mulţumim că-n anul pe care l-am sfârşit
El ne-a purtat pe braţe în chip desăvârşit.

Să-L preamărim, căci Domnul în marea-I bunătate,
Ne-a dat răscumpărarea, iertarea de păcate;
Şi ne-a păstrat în viaţă pânʼ la această zi,
Ca să-I aducem slavă şi să-I fim martori vii.

Să-L preamărim pe Domnul că ne-a purtat pe cale,
Să vadă ochii noştri lucrarea mâinii Sale,
Şi n-a fost zi cu soare sau clipă de nevoi,
În care să nu fie alăturea de noi.

În locurile triste, prin groaza din pustie,
El ne-a hrănit cu mană, şi ne-a dat apa vie.
Când au venit duşmanii cu gând ucigător,
El ne-a întins o masă în faţa tuturor.

Când ne urcam pe culme, uniţi într-o credinţă,
El ne ducea în carul slăvit de biruinţă;
Iar când, de oboseală, puterea ne slăbea,
El ne purta povara de suferinţă grea.

Am fost prin văi de lacrimi, prin văi întunecoase,
Dar El ne-a dat balsamul nădejdii luminoase;
Şi-n valea umbrei morţii, Cuvântul Său a fost
O cetăţuie tare, un sprijin şi-adăpost.

Am fost şi sus pe munte, acolo unde cântă
Zefirul bucuriei cântărilor de nuntă;
Şi-acolo adierea de har nemărginit,
A fost tot Salvatorul Isus cel Preaiubit.

... Şi-acum când mai întoarcem o filă-n calendare,
Şi Anul Nou începe, cu noua lui cărare,
Când paşii noştri calcă tărâmul de la prag,
Când mai urcăm o treaptă pe-al anilor şirag...

Venim cu rugăciune la Domnul, ca să fie
Un an de pocăință, un an de bucurie,
Un an de îndurare al Domnului Isus,
Cu pace şi iubire, şi cu belşug de sus.

Să fie an-lumină, de sfântă mărturie,
Să crească în putere a Sa Împărăție,
Un an bogat în roade, cu harnici lucrători,
Cu tineri plini de viaţă, şi bătrâni visători.

Să fie mai domoală prigoana şi furtuna,
Chemarea pocăinţei să se audă-ntruna.
Şi sfânta Veste Bună când o vom predica,
Să dea năvală lumea, din apa ei să bea.

Să fie anul slavei când toţi într-o unire
Să-L aşteptăm pe Domnul să vină cu mărire.
Şi orice-ar fi să vină, oricât să suferim,
Noi să rămânem una, să nu ne despărțim.

Ca, pregătiţi de Duhul, să fim cu toţii gata,
Pentru întâmpinare, să-I strigăm Maranata
Şi-atunci, cu Domnul slavei în Veacul viitor,
Să fim pe totdeauna, o urmă şi-un Păstor!