Faramituri de gând la sfârșit de an

Lacrima mea sta in cumpănă pe margini de geană. .
Sa o ia la vale sau sa urce temerară pe frunte. .
Sa fie bobită de reinvigorare sau picur de teamă…
O vale adânca sau un pisc pe sprânceana de munte!

Pentru ca anii mi-s in cumpăna la răscruce de alei drumurii
Și urma periilor cărunți mă acoperă ca fulgi in iarnă. .
Și buzele mi se mișcă între cântece și fireștile cârtiri murmurii. .
Când clepsidra nu se oprește zile peste mine sa cearnă

Trec peste nisipul cernut fin la malul de mare a uitări …
Fără se aud zgomotul pașilor mei in moalele timpului. .
Mai sunt dincolo de deal doar câteva raze in trena inserări. .
Și câteva locuri libere pentru cute pe palidul chipului…

Adaug amintiri in sipetul pe care vremea îl va sigila. .
Rugându-mă pentru mâna iscoditoare ce odată îl va deschide. .
Pentru sufletul ce cu grija le îngriji fară a le mutila. .
Între plăcerile frivole ce curg prin lumea aceasta lichide. .

Doar tinerețea fără sfârșit a lui Dumnezeu in mine plusează …
Ritmul in venele mele chircite de fuga după himere. .
Doar viața Lui in viața de-acum cu duh îmi pulsează. .
Caldură in era aceasta glaciara și-a nădăjduitelor ere!

Un deget nevăzut imi întoarce fila aceasta îndoită. .
Sa pună semnul putin mai încolo pentru o viitoare citire. .
Eu mai am in borcan din dragostea Tatălui putin și rănită. .
Dar o oblojesc tremurând in pansamentul ultimilor zile!

Voi veți străjui pietre de aducere aminte cu suliți de foc…
Împlântate in tușul ce fierbe in călimări de piepturi viteje…
In momente acelea miros iubirea cereasca ca floarea de soc
Poate lacrima pe derdelus de șovăieli in ochi sa-mi danseze!

Amin!