Ce lași în urmă?

Ce lași în urma ta creștine,
Durere, lacrimi și suspine?
Ce lași în urma ta creștine,
Lași ce e rău sau ce e bine?

Ce vezi în urma ta lăsată,
Vezi calea-ngustă, ori cea lată?
Vezi dragoste, jertfire, milă?
Sau vezi amar și multă tină?!

Cum este haina ta creștine,
Ai pregătit-o pentru Mire?
E albă, fără nici o pată,
Sau de păcat e neagră toată?

Cum este vorba ta creștine,
Dreasă cu sare și iubire?
Sau e o sabie ascuțită,
Care pe mulți o să-i înghită?!

Cum este viața ta creștine,
Este trăită în sfințire?
Este o viață închinată,
În ascultare de-al tău Tată?

Cum este-n casa ta creștine?
E ca în rai sau ca în lume?
E dragoste și pace-aleasă?
Sau e mamona-n a ta casă?

Ce faci cu banii tăi creștine,
'I-administrezi cum se cuvine?
Dai partea Lui cu dăruire,
Sau îi păstrezi doar pentru tine?

Cum e soția ta creștine,
Trăiește numai pentru sine?
E ca femeia din poveste,
Și harnică ca în Proverbe?

Cum este soțul tău creștină,
Se vede-n viața lui lumină?
E capul lui Hristos în casă?
Și se mai roagă el la masă?

Cum e băiatul tău creștine?
E-ascultător cum se cuvine?
Sau nu-l ascultă pe-al său tată,
Căci are-o gașcă-alăturată?!

Cum este fata ta creștine?
E ca fetița din vechime?
E sfântă, sau extravagantă,
Nu ți-e rușine cum se-mbracă?

Cum sunt copiii tăi creștine,
Citesc din Biblie ca tine?
Sau, doar desene animate,
Ei ți le povestesc pe toate!

Cum este munca ta creștine,
Cu hărnicie sau rușine?
Ai mâna binecuvântată,
Sau, ce repari, se strică-ndată?!

Cum este timpul tău creștine,
Pentru Isus sau pentru tine?
Mai pui o zi din săptămână,
Să-l vizitezi pe cel în cârjă?

Cum e cărarea ta creștine,
Cu spini, cu țepi, cu mărăcine?
Sau fugi mereu pe calea lată,
Că-i mai comodă, mai curată?

Cum e cântarea ta creștine,
Mai e cu dor și cu suspine?
Sau doar vioaie, apăsată,
Și muzica-i mai nuanțată?!

Cum este Cerul tău creștine,
Adormi cu el în amintire?
Sau nu-l mai vezi de-atâta treabă,
Afaceri, întâlniri, și grabă?!

Cum ți-este inima creștine,
Goală sau plină de iubire?
Este Isus în a ei casă,
Sau doar minciună, ură, varsă?!

Cum e credința ta creștine,
O văd și alții că-i la tine?
Sau poate c-a murit degrabă,
Fiind stropită cu otravă?!

Mai ești misionar creștine?
Sau ai uitat de răsplătire?!
Ai dat vre-un Testament vreodată,
Mergând ca El din poartă-n poartă?

Întreabă-te acum creștine,
Ești cu Isus sau doar cu tine?
Fă-ți azi o cercetare deasă,
Te-ndreaptă cât se zice: ”Astăzi!”

Amin!
În slujba Lui,
Rebeca Butnariu