Anii tăi

Anii tăi au trecut ca în zbor,
Ca un fum ce se pierde în zări
Și cu ei în mănunchi s-a sfârșit
Înc-un an ce-n trecut s-a topit.
Poate-a fost anul plin de-ncercări,
Suferințe sau lacrimi, poveri;
Poate-a fost un an dulce, bogat
Ca un pom, plin de roade-ncărcat.
Orișicum ar fi fost, a trecut,
Ca-ntr-o ceață pe veci s-a pierdut,
Iar acum orizontul scrutezi
De-ai putea viitorul să-ți vezi.
Oare cum îmi va fi noul an? . .
Roditor, cu belșug mult în lan?
Sau va fi un an slab, secetos,
C-un pământ sterp și numai pietros? . .
Suflet drag, dacă ești în Isus,
De credința în El n-a apus,
Pune-ți soarta în mâinile Lui!
Tu doar știi c-aparții Domnului!
Anul nou, viitorul ascuns,
Nu-i al Tau, e al Celui de sus!
Doar să stai lângă El, neclintit
Ca prin toate să-nvingi negreșit.
Va ști El ce să-ți dea, când să-ți dea,
Doar să faci ne-ncetat voia Sa!
Nu vei fi niciodată lăsat,
Niciodată de Domnul uitat!
El mereu ca un Tată-ți va fi
Până când te va lua-n veșnicii!