An de taină

Cu gândul către zilele ce au trecut in grabă
Din anul ce lăsăm în urmă, neavând de ales
Mă-ntreb, greșesc gândind c-a fost un an de taină?
In care ai lucrat, o Tată, printr-un plan de mine neînțeles

Mă copleșește amintirea clipelor ce parcă au fugit;
Au fost momente grele și de neuitat!
A fost un an în care Doamne ai topit
Din zgura și noroiul de pe haine adunat.

Și nu doar pentru mine, ci pentru întreg pământul.
Ai vrut să ne trezești din amorțeala
Ce, parcă a cuprins tot muribundul,
Uitând că drumul nostru este limitat.

Oh, Doamne, oare cât am înțeles din ce-ai lucrat
Și cum ne vom petrece clipele ce mai rămân?
Ai vrut în noi un duh, un cuget modelat
Și-o lepădare a tot ce e stricat, străin!

Tu nu dorești o viață și jertfe împărțite
Azi plini de Tine, mâine goi, săraci și orbi
Ci vrei o plinătate-n Duhul și trăiri sfințite
Umblând prin Tine și cu Tin' in fiecare zi!

Ajuta-ne în zilele ce încă stau ' nainte
Să ne purtăm cu cinste, ca fii răscumpărați
Să luminăm cărarea celor ce sunt in moarte,
Să aprindem mireasma dragostei intre frați.

Să fie calea noastră, un drum al pocăinței
În care să ne purtăm crucea așa cum Tu ai dus
Plini de iubirea sfântă, datori recunoștinței
Și jertfei salvatoare a Domnului Isus.


Știind că totul trece, pământul cât și cerul
Toată știința vieții, 'ntr-o zi va cădea jos
Însă, Tu nu Te schimbi, iubirea Ta, nici harul
Nu au sfârșit nicicând, prin jertfa lui Hristos.

Iar tot ce nouă ne rămâne pentru-acest sfârșit de an
E-o inimă ce îți aduce o profundă mulțumire
La tot ce-a fost! Ești și rămâi Tu Suveran!
Noi, doar un abur ce se-ndreaptă inspre nemurire!

Amin