"A avut Hristos copii? Ce spune Biblia?"

Categorie: Isus Hristos

A avut Hristos copii? Nu. La A Doua Venire, Hristos va primi domnia lui David, iar dacă avea urmași, aceștia erau cei care o primeau. Cine susține aceste blasfemii, susține doar povești care se vând bine, precum sunt cărțile lui Dan Brown, cea mai cunoscută fiind Codul lui DaVinci.

A avut Iisus copii? Soție? A fost Iisus căsătorit?

Biblia ne spune ce se întâmplă atunci când cineva din cer se împreunează cu cineva de pe pământ: ies uriași. (Citește AICI articol pe larg despre uriași!)

Cartea Genezei ne descrie situația omenirii de dinainte de potop:

Când au început oamenii să se înmulțească pe fața pământului și li s-au născut fete, fiii lui Dumnezeu au văzut că fetele oamenilor erau frumoase și din toate și-au luat de neveste pe acelea pe care și le-au ales. Atunci, Domnul a zis: „Duhul Meu nu va rămâne pururea în om, căci omul nu este decât carne păcătoasă; totuși, zilele lui vor fi de o sută douăzeci de ani.” Uriașii erau pe pământ în vremurile acelea și chiar și după ce s-au împreunat fiii lui Dumnezeu cu fetele oamenilor și le-au născut ele copii; aceștia erau vitejii care au fost în vechime, oameni cu nume.
(Geneza 6:1-4)

De unde știm că fiii lui Dumnezeu este o expresie care se referă la îngeri, nu la oamenii care obișnuiau să-L slujească pe Dumnezeu? Deoarece aceeași expresie fiii lui Dumnezeu este folosită în Iov, când este descrisă crearea pământului în prezența îngerilor:

Unde erai tu când am întemeiat pământul? Spune, dacă ai pricepere. Cine i-a hotărât măsurile, știi? Sau cine a întins frânghia de măsurat peste el? Pe ce sunt sprijinite temeliile lui? Sau cine i-a pus piatra din capul unghiului atunci când stelele dimineții izbucneau în cântări de bucurie și când toți fiii lui Dumnezeu scoteau strigăte de veselie?
(Iov 38:4-7)

În plus, Adam și Eva au primit poruncă să se înmulțească. Nu e nimic rău în faptul că oamenii se înmulțeau, partea rea din primul pasaj biblic citat este faptul că îngerii s-au împreunat cu oamenii și au rezultat uriași, acesta fiind unul din motivele din spatele potopului de ape. Oamenilor li s-a dat poruncă să se înmulțească:

Dumnezeu i-a binecuvântat și Dumnezeu le-a zis: „Creșteți, înmulțiți-vă și umpleți pământul.”
(Geneza 1:28)

Oamenii dau naștere oamenilor, nu uriașilor (numiți în ebraică nefilimi)

Circulă o teorie conform căreia fiii lui Dumnezeu nu ar fi îngerii, ci oamenii care îl slujeau pe Dumnezeu, mai exact spița de neam a lui Set, fratele lui Cain. Argumentul lor este că îngerii nu se pot împreuna. Dar acei îngeri și-au părăsit locuința, de aceea s-au putut împreuna:

El a păstrat pentru judecata zilei celei mari, puși în lanțuri veșnice, în întuneric, pe îngerii care nu și-au păstrat vrednicia, ci și-au părăsit locuința.
(Iuda 1:6)

Îngeri înlănțuiți așteptând Judecata de Apoi

Oare se referă la îngerii Diavolului, cei care s-au răsculat împotriva lui Dumnezeu? Nu. (Mai multe despre căderea lui Lucifer, AICI.) Acei îngeri căzuți sunt liberi, din păcate, nu sunt puși în lanțuri, ei locuiesc văzduhul:

Căci noi n-avem de luptat împotriva cărnii și sângelui, ci împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutății care sunt în locurile cerești. (Efeseni 6:12)

Dacă duhurile răutății ar fi deja puse în lanțuri, n-ar mai fi nevoie să luptăm contra lor, iar viața noastră de creștini ar fi foarte ușoară.

Cum i-ar putea judeca Fiul lui Dumnezeu pe acei îngeri care și-au luat neveste pământence dacă El Însuși ar fi avut copii? Nu poți condamna pe cineva de un lucru pe care tu însuți l-ai făcut.

Tatăl nici nu judecă pe nimeni, ci toată judecata a dat-o Fiului.
(Ioan 5:22)

Din asta putem deduce că îngerii au liber arbitru și după rebeliunea lui Lucifer (coborând la fetele oamenilor), ei nu sunt obligați să îl urmeze pe Dumnezeu, însă dacă nu o fac, vor fi trimiși la judecată. De unde știm că îngerii pot umbla printre noi? Capitolul 19 din Geneza ne descrie un episod în care îngerii au umblat printre doi, dar și-au păstrat vrednicia:

Cei doi îngeri au ajuns la Sodoma seara, și Lot ședea la poarta Sodomei. […] Lot a stăruit de ei până au venit și au intrat în casa lui. […] Dar nu se culcaseră încă, și oamenii din cetate, bărbații din Sodoma, tineri și bătrâni, au înconjurat casa; tot norodul a alergat din toate colțurile. Au chemat pe Lot și i-au zis: „Unde sunt oamenii care au intrat la tine în noaptea aceasta? Scoate-i afară la noi, ca să ne împreunăm cu ei.” […] Pe oamenii care erau la ușa casei i-au lovit cu orbire.
(Geneza 19:1, 3-5, 11)

Povestea îngerilor care l-au ajutat pe Lot s-a terminat cu bine. Însă știm că, din păcate, după potop a mai avut loc cel puțin o astfel de incursiune interzisă în lumea noastră deoarece Goliat a fost un uriaș, un nefilim (ebraică). Băiețelul pe nume David l-a ucis cu o praștie.

Și-a vârât mâna în traistă, a luat o piatră și a aruncat-o cu praștia; a lovit pe filistean în frunte și piatra a intrat în fruntea filisteanului, care a căzut cu faţa la pământ. […] Filistenii, când au văzut că uriașul lor a murit, au luat-o la fugă.
(1 Samuel 17:49,51)

Uriașii sunt întotdeauna violenți și aleg calea războiului. Așa cum spune Cartea Genezei, aceștia erau viteji, oameni cu renume, într-adevăr, nici Goliat n-a făcut excepție, a fost un războinic, renumele lui n-a venit de la faptul că ar fi fost un bun cântăreț la harpă. David, în schimb, cânta la harpă și compunea psalmi.

Vezi AICI articol mai cuprinzător despre uriași și potop.

Ce argument mai există că Iisus nu a avut copii?

Un alt argument puternic este viața de celibat a Sfântului Apostol Pavel. Acesta nu s-a căsătorit niciodată și i-a îndemnat și pe alții să o apuce pe calea aceasta:

Celor neînsurați și văduvelor, le spun că este bine pentru ei să rămână ca mine.
(1 Corinteni 7:8)

Ce legătură are asta cu faptul că Hristos n-a avut copii? Dintre toți sfinții apostoli, niciunul n-a avut îndrăzneala să spună ce a spus Apostolul Pavel:

Călcați pe urmele mele, întrucât și eu calc pe urmele lui Hristos.
(1 Corinteni 11:1)

Dacă Hristos ar fi avut copii, iar despre Pavel știm că a ales celibatul, i s-ar fi spus că nu calcă pe urmele lui Hristos, că trebuie să se însoare. Oamenii care l-au întâlnit în viața reală pe Hristos, ucenicii Lui, aceia i-ar fi făcut reproșuri lui Pavel dacă nu ar fi călcat pe urmele lui Hristos, așa cum a spus că face. Pavel, în schimb, le-a făcut reproșuri pe motiv că lor le este mai ușor să-și facă munca de propovăduire a Evangheliei fiind căsătoriți, deoarece nevastele lor le erau de un mare ajutor:

Iată răspunsul meu de apărare împotriva celor ce mă cercetează. […] N-avem dreptul să ducem cu noi o soră (n.n. de credință), care să fie nevasta noastră, cum fac ceilalți apostoli și frații Domnului, și Chifa? Ori numai eu și Barnaba n-avem dreptul să nu lucrăm?
(1 Corinteni 9:3,5-6)

Un alt argument este primul capitol din Evanghelia după Matei, în care este înșirată, în mod amănunțit, genealogia lui Hristos: Avraam a născut pe Isaac, Isaac a născut pe Iacov, Iacov a născut pe Iuda și frații lui…

Matan a născut pe Iacov; Iacov a născut pe Iosif, bărbatul Mariei, din care S-a născut Isus, care Se cheamă Hristos.
(Matei 1:15-16)

Capitolul nu continuă cu: „Hristos a născut pe…”, ci ne vorbește despre faptul că Iosif a acceptat să fie părintele adoptiv al Fiului lui Dumnezeu:

Iar nașterea lui Isus Hristos a fost așa: Maria, mama Lui, era logodită cu Iosif; și, înainte ca să locuiască ei împreună, ea s-a aflat însărcinată de la Duhul Sfânt. Iosif, bărbatul ei, era un om neprihănit și nu voia s-o facă de rușine înaintea lumii, de aceea și-a pus de gând s-o lase pe ascuns. Dar, pe când se gândea el la aceste lucruri, i s-a arătat în vis un înger al Domnului și i-a zis: „Iosife, fiul lui David, nu te teme să iei la tine pe Maria, nevastă-ta, căci ce s-a zămislit în ea este de la Duhul Sfânt.”
(Matei 1:18-20)

Hristos mai este numit Fiul lui David în Sfintele Scripturi

Și el a strigat: „Isuse, Fiul lui David, ai milă de mine!”
(Luca 18:39)

Iar Fiul lui David n-a venit pe pământ să fie tatăl unor uriași, ci să facă voia Tatălui, iar Fiul n-a făcut altceva decât Voia Tatălui:

Voia Tatălui meu este ca oricine vede pe Fiul și crede în El să aibă viața veșnică; și Eu îl voi învia în ziua de apoi.
(Ioan 6:40)

Eu nu pot face nimic de la Mine Însumi: judec după cum aud; și judecata Mea este dreaptă, pentru că nu caut să fac voia Mea, ci voia Tatălui, care M-a trimis.
(Ioan 5:30)

Așadar, Voia Tatălui a fost ca lumea să Îl vadă pe Fiul Său, Hristosul, să creadă în El și să aibă viața veșnică.

sursa: https://tainebiblice.eu/