text Isagogie

"Privire generala asupra cartii Osea" - Isagogie

"Privire generala asupra cartii Osea" - Isagogie

Categoria: Isagogie

 

Cartea „Osea” este numita dupa numele profetului care a scris-o, fiind prima dintre cele 12 carti ale „Profetilor Mici”. Acesti profeti se numesc „mici” nu pentru ca soliile lor ar fi mai putin  importante, ci din cauza dimensiunilor reduse ale scrierilor lor. Unii scriitori vechi evrei si crestini considerau aceste scrieri ca fiind o singura lucrare.

Osea inseamna „mantuire” sau „Domnul a mantuit” si reprezinta forma prescurtata a numelor Hosea si Iosua. De asemenea, forma greaca a numelui Osea este Isus. Astfel, toate cele patru nume: Hosea, Iosua, Isus si Osea sunt variante ale aceluiasi nume.

Despre profetul Osea nu avem alte informatii decat cele pe care ni le ofera el insusi in primele versete ale cartii. Tatal profetului a fost Beeri ( ebr. „izvorul meu” ), insa nu cunoastem semintia din care facea parte.

Dovezile interne ale cartii ne arata ca Osea era din Regatul de Nord, iar lucrarea lui era adresata poporului Israel din nord. Activitatea lui Osea s-a desfasurat pe parcursul a 25 de ani, din anul 750 i.Chr. pana in anul 725 i.Chr., timp in care in Regatul lui Iuda au domnit imparatii Ozia, Iotam, Ahaz si Ezechia. Acestia sunt mentionati inca din primele versete ale cartii.

Dintre regii Regatului de Nord este mentionat doar Ieroboam al II-lea ( 793-753 i.Chr. ), desi in aceasta perioada au domnit alti sase imparati: Zaharia, Salum, Menahem, Pecahia, Pecah si Osea. Profetul Osea a trait in cea mai intunecata perioada a Regatului de Nord, cu putin timp inainte ca Israel sa fie dus in robia asiriana si sa dispara ca stat.

Din cauza intrigilor vremii, patru dintre cei sase imparati ai Regatului de Nord au fost asasinati de succesorii lor, in timp ce unul dintre ei, Osea, a fost luat prizonier. Numai Menahem a fost urmat in mod natural la tron de fiul sau. Probabil ca aceasta situatie deloc onoranta pentru poporul ales l-a determinat pe Osea sa nu mentioneze numele lor in cartea sa. Este posibil ca Osea sa fi fost nevoit sa fuga in Iuda in aceasta perioada tulbure, ceea ce ar explica faptul ca el ii mentioneaza pe imparatii Regatului de Sud.

Pe timpul domniei lui Ieroboam al II-lea, Regatul de Nord a cunoscut o prosperitate pe care nu o mai avusese de pe vremea lui David si a lui Solomon. Hotarele tarii erau aproape aceleasi ca in vremurile de glorie ( vezi 2 Regi 19,25.28 ), insa spiritualitatea poporului era in cadere libera.

Pe Osea il interesa mai putin exteriorul si problemele politice ale tarii sale. Preocuparea lui se indreapta spre starea morala a lui Israel. In repetate randuri el face referire la cultul idolatru al vitelului, instituit de regele Ieroboam I ( vezi 1 Regi 12 ), ca fiind o cauza a decaderii morale a poporului. Acest cult a continuat alaturi de alte practici pagane idolatre mult mai crude si inumane: cele apartinand cultului zeilor canaaniti Baal si Astarteea.

Acest cult implica jertfirea copiilor si prostitutia sacra. Osea a reactionat vehement impotriva acestor practici pagane imprumutate de poporul lui Dumnezeu. In aceasta perioada tulbure din istoria poporului Israel, nicio porunca divina nu mai era implinita, astfel incat necinstea, inselaciunea fatza de Dumnezeu si fatza de oameni si neincrederea reciproca se vedeau pretutindeni in societate. De asemenea, luxul, varsarea de sange, adulterul, blasfemia, scepticismul si idolatria erau pacate savarsite cu nesat in timpul lucrarii profetului Osea. In acest context decadent din punct de vedere moral apare Osea cu mustrarile, avertismentele si chemarile sale la pocainta. Insa toate soliile sale au ajuns la urechi surde, iar poporul a trebuit sa suporte consecintele.

Prin experienta sa personala – aceea de a avea o sotie infidela – Osea a trait adanca suferinta a lui Dumnezeu vis-a-vis de poporul Sau infidel. Cand inima lui Osea este franta atunci cand sotia lui calca legamantul casatoriei, el simte ceva, o particica infima din suferinta lui Dumnezeu cand Isi vede poporul ca Ii este necredincios, alergand dupa alti dumnezei pe care nu-i cunoastea.

Mesajul lui Osea este ultimul adresat de Dumnezeu poporului Sau din Regatul de Nord. Respingerea lui a insemnat disparitia acestui regat, prin cucerirea lui de catre asirieni in anul 722 i.Chr. Ucisi si risipiti in vastul Imperiu Asirian, israelitii nu si-au mai revenit niciodata, disparand de pe scena istoriei pentru totdeauna ca stat.

Tema dominanta a cartii lui Osea este dragostea constanta a lui Dumnezeu fatza de copiii Sai ratacitori, dragoste care se manifesta in acest caz prin repetate mustrari, avertismente si chemari la pocainta. Osea transmite acest mesaj sub forma unor predici inflacarate care descriu sentimentele pe care le incearca Dumnezeu fatza de infidelitatea poporului sau, dar si fatza de consecintele teribile pe care acesta urma sa le suporte.Privita la modul general, cartea lui Osea este o impresionanta declaratie de dragoste divina, ilustrata prin dragostea lui Osea fatza de sotia sa necredincioasa.

 

sursa: https://www.loribalogh.ro/

Cele mai recente resurse scrise - Isagogie

"Privire generala asupra cartii Geneza" - Isagogie
Categoria: Isagogie Geneza ( de la termenul grec „geneseos”, „origini” ) este prima carte a Pentateuhului, fiind considerata pe buna dreptate cartea inceputurilor, cartea originilor. Daca ne este... Citeste mai mult >>
"Privire generala asupra cartii Exodul" - Isagogie
Categoria: Isagogie Dupa Geneza, Cartea originilor, Scriptura continua cu cea de-a doua cartea a lui Moise – Exodul. Titlul „A doua cartea a lui Moise” nu se regaseste in textul original al Scrip... Citeste mai mult >>
"Privire generala asupra cartii Leviticul" - Isagogie
Categoria: IsagogieLeviticul este, pentru unii cititori, cea mai greu de digerat carte biblica. Multimea instructiunilor cu privire la jertfele de la Sanctuar, slujbele preotesti si sarbatorile iudaic... Citeste mai mult >>
"Privire generala asupra cartii Numeri" - Isagogie
Categoria: Isagogie   Cea de-a patra carte a Pentateuhului, Numeri, a fost numita de evrei „Bemidbar” ( „In pustie” ), dat fiind faptul ca ea contine relatari din timpul calatoriei poporului... Citeste mai mult >>
"Privire generala asupra cartii Deuteronomul" - Isagogie
Categoria: Isagogie Deuteronomul ( Deuteronomion, in greaca, si Deuteronomium, in latina ) este ultima dintre cele cinci carti ale Pentateuhului, titlul sau insemnand „Legea a doua” sau „Legea re... Citeste mai mult >>
"Privire generala asupra cartii Iosua" - Isagogie
Categoria: Isagogie Conform textului din Luca 24,44, pe vremea Domnului Christos Vechiul Testament era impartit in trei sectiuni: „Legea lui Moise”, „Profetii” si „Psalmii”. Cartea lui Iosua este... Citeste mai mult >>
"Privire generala asupra cartii Judecatorii" - Isagogie
Categoria: Isagogie Cartea Judecatorii este o istorie dramatica a poporului Israel din perioada imediat urmatoare mortii lui Iosua. Dupa moartea marelui om de stat, sub conducerea caruia Canaanul... Citeste mai mult >>
"Privire generala asupra cartii Rut" - Isagogie
Categoria: Isagogie Cartea Rut este una dintre bijuteriile literaturii sacre. Fiind un apendice la cartea Judecatorii si o introducere la cartile lui Samuel, aceasta carte isi primeste numele, pa... Citeste mai mult >>
"Privire generala asupra cartii 1 Samuel" - Isagogie
Categoria: Isagogie Titlul cartii 1 Samuel este legat de faptul ca prima ei parte este dominata de viata si slujirea lui Samuel, unul dintre cei mai mari profeti ai Vechiului Testament si ultimul... Citeste mai mult >>
"Privire generala asupra cartii 2 Samuel" - Isagogie
Categoria: Isagogie A doua carte a lui Samuel, numita in unele manuscrise „A doua a Regatelor”, nu il mai are in centru pe profetul Samuel, ci pe regele David. Din acest punct de vedere, titlul c... Citeste mai mult >>