"Spiritul lui Anticrist partea II: Negarea Pietrii din capul unghiului"

Categorie: Invataturi biblice
 

Isus este Hristosul, Fiul Dumnezeului celui viu și este Piatra pe care Biserica este zidită.

7 minute · Sigurd Bratlie

„Dacă ai fi cunoscut şi tu, măcar în această zi, lucrurile care puteau să-ţi dea pacea! Dar acum, ele sunt ascunse de ochii tăi. Vor veni peste tine zile, când vrăjmaşii tăi te vor înconjura cu şanţuri, te vor împresura şi te vor strânge din toate părţile: te vor face una cu pământul, pe tine şi pe copiii tăi din mijlocul tău; şi nu vor lăsa în tine piatră pe piatră, pentru că n-ai cunoscut vremea când ai fost cercetată.” Luca 19:42-44.

Căderea curvei era imimentă din acea zi când Isus a spus aceste cuvinte pe Muntele Măslinilor. Dacă oamenii ar fi știut lucrurile care le-ar fi adus pacea, ar fi fost mântuiți; dar erau ascunse de ei. Din cauza necredinței lor în Cuvânt, ei s-au împiedicat de piatra de poticnire, care era Isus. Dumnezeu a dat Piatra din capul unghiului, care era Biserica Lui. Nu clădirea fizică, ci cea spirituală, din cei care cred în El ca fiind „Hristosul, Fiul Dumnezeului celui viu.” Matei 16:15-18. Dar cei care ar fi trebuit să fie zidarii Bisericii l-au respins.

Zidarii acelor zile

Zidarii din acele zile erau fariseii și scribenții. Ei erau responsabili cu educarea poporului și instructarea copiilor. Ei erau arhitecții societății și stăteau pe scaunul lui Moise, dar nu practicau ce învățau. Clădirea era strâmbă. Isus a venit și ar fi trebuit să fie Piatra din capul unghiului; dar când a venit momentul ca să o îndrepte, clădirea a început să crape la încheieturi, iar zidarii s-au panicat.

Dacă citim Predica de pe Munte, vedem felul în care Isus trebuia să îndrepte clădirea: „Cine urăște pe fratele său este un ucigaș.” „Oricine se uită la o femeie ca s-o poftească, a şi preacurvit cu ea în inima lui.” „iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, faceţi bine celor ce vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei ce vă asupresc şi vă prigonesc.” (Matei 5) „De aceea, pe oricine aude aceste cuvinte ale Mele, şi le face îl voi asemăna cu un om cu judecată care şi-a zidit casa pe stâncă. A dat ploaia, au venit şuvoaiele, au suflat vânturile şi au bătut în casa aceea, dar ea nu s-a prăbuşit, pentru că avea temelia zidită pe stâncă.” Matei 7:24-25.

Zidarii nu doreau să-și recunoască erorile și, de aceea, nu era posibil să îndrepte clădirea. Ei au respins Piatra, care era prețioasă și aleasă de Dumnezeu. Astfel, clădirea s-a dărâmat, iar căderea ei a fost mare. Legiunile romane au venit și au asediat Ierusalimul. Necazul a fost atât de mare încât au început să-și mănânce copiii, iar templul – mândria curvei – a fost nivelată complet. Nu a mai rămas piatră pe piatră.

De-a lungul timpului, mulți au încercat să zidească la fel. Ei au zidit imperii enorme, dar L-au respins pe Isus ca dreptar și de aceea au ajuns în ruine. Hai să învățăm din asta.

Noua clădire

Apostolii au început să zidească din nou cu Isus ca piatră din capul unghiului. Ei nu au fost satisfăcuți doar să audă Cuvântul Lui, ci acesta trebuia împlinit! Noi realizăm, bineînțeles, că asta l-a amenințat pe Satan, iar el a trimis duhul lui Anticrist între ei, ca să saboteze zidirea, dar apostolii au avut puterea să discearnă duhurile, așa că toți acești anticriști au trebuit să-i părăsească. Totuși, dușmanii lor nu au cedat și au început și ei o clădire, chiar lângă cea a apostolilor. Ei au întinat numele lui Isus prin abominațiile pe care le-au făcut.

Una dintre elementele clădirii, folosită cel mai des de ei este: „Noi nu putem face nimic.” Asta sună foarte adevărat, iar oamenii au trecut imediat peste pragul ușii lor, pentru că sună foarte asemănător cu cuvintele lui Isus: „Fără mine nu puteți face nimic.” Ioan 15:5. Dar, cu cuvintele lui Isus, ușa a devenit imediat mai îngustă, pentru că El continuă și cu alte cuvinte precum – dacă rămânem în El, vom aduce multe roade.

O altă „grindă” pe care ei o folosesc este: „Sângele lui Isus ne curățește de orice păcat.” Asta seamănă foarte mult cu grinda apostolilor: „Dacă umblăm în lumină, cum El este în lumină … Sângele lui Isus Hristos ne curățește de orice păcat.” 1 Ioan 1:7. Când apostolii își pun grinda: „Cel ce păcătuiește este de la diavolul,” dușmanii lor vin imediat cu partea lor: „Unde păcatul este mare, acolo harul este și mai mare.” „Cine este condus de Duhul este un copil al lui Dumnezeu” este schimbat cu „toți cei care cred în Dumnezeu sunt copii ai lui Dumnezeu.” „Cei ce sunt ai lui Isus Hristos și-au răstignit firea cu poftele și plăcerile ei.” este înlocuit cu „vino și îngenunchează la piciorul crucii.”

Auzi TU diferența?

Așa au zidit ei, iar mulți oameni nu aud diferența. Nu vezi tu că duhul din doctrina apostolilor este Hristos descoperit în trup, iar acești anticriști încearcă să justifice exact opusul? Există un zid între cele două clădiri. O ușă este îngustă, iar cealaltă largă.

Clădirea lui Anticrist se aseamănă cu un turn, iar mulți oameni sunt ademeniți. Dar ușa casei apostolilor este îngustă și puțini sunt cei care o găsesc. De multe ori ucenicii erau îngrijorați și neliniștiți pentru că erau atât de singuri, dar Isus spune: „Cine are urechi să audă: cel care este din adevăr aude vocea mea.” Matei 11:15. Și Ioan scrie: „Ei sunt din lume; de aceea vorbesc ca din lume, şi lumea îi ascultă. Noi însă suntem din Dumnezeu; cine cunoaşte pe Dumnezeu ne ascultă; cine nu este din Dumnezeu nu ne ascultă. Prin aceasta cunoaştem Duhul adevărului şi duhul rătăcirii.” 1 Ioan 4:5-6.

Privește cum lumea și-a pus ștampila pe întâlnirile lui Anticrist. Adunările lor sunt pur amuzament și spectacole de splendoare. Faptul că nu sunt spirituale este complet irelevant. Este clar că ei sunt din această lume; ei vorbesc din lume, iar lumea îi aude. Nimic din ce fac ei nu ne amintește de Hristos manifestat în fire! Ascultă vocea din cer: „Ieşiţi din mijlocul ei, poporul Meu, ca să nu fiţi părtaşi la păcatele ei şi să nu fiţi loviţi cu urgiile ei!” Apocalipsa 18:4.

Acesta este un fragment din capitolul „Duhul lui Anticrist” din cartea „Mireasa și Curva și timpurile din urmă,” prima dată publicată pe norvegiană în septembrie 1946 de „Skjulte Skatters Forlag.”  © Copyright Stiftelsen Skjulte Skatters Forlag

sursa: https://crestinismactiv.ro/