"Prezbiteri sau bătrâni (1 Petru 5.1)"

Categorie: Invataturi biblice

de Tudor Popescu

    Dăm aici peste un cuvânt care cere lămuriri  cuvântul „prezbiteri.” Așa este în grecește; nu s-a mai tradus în românește, ci a fost dat ca în grecește. În românește înseamnă „bătrân” sau „mai bătrân . Unele traduceri ale Bibliei așa îl au tradus. Nu este corect ca acest cuvânt să fie tradus cu „preoți”. „Hiereus” în grecește înseamnă  „preot” în românește, iar „prezbiter”, așa cum este aici, înseamnă „bătrân” sau „mai bătrân”.

    Toți credincioșii sunt preoți, bărbați și femei, toți sunt preoți pentru Dumnezeu; dar nu toți sunt prezbiteri. Prezbiteri sunt aceia care, pe lângă o experiență mai bogată, o cunoaștere mai adâncă a Cuvântului lui Dumnezeu, mai au și o vârstă mai înaintată  care adaugă la prestigiul lor. Ei supraveghează asupra celorlalți,  dau îndrumări, țin disciplina sau rânduiala și, dacă au darul, păstoresc pe cei credincioși și îi învață  Nu este nicio adunare care să aibă un singur prezbiter, ci totdeauna mai mulți.

    La început prezbiterii erau așezați de apostoli sau de un înlocuitor al apostolilor. Apostolul Pavel fiind la Milet, a trimis la Efes și a chemat pe prezbiterii bisericii și, când au venit la el, le-a zis: „Luați seama la voi înșivă și la toată turma în care v-a pus Duhul Sfânt episcopi” (Fapte 20.28). Deci Duhul Sfânt îi punea pe unii să fie bătrâni sau episcopi; mai târziu însă toate s-au stricat și episcopii au ajuns să fie puși de oameni.

    Ne întrebăm: Mai sunt și astăzi prezbiteri în înțelesul Scripturii? Da, sunt. Fiecare adunare își are prezbiterii ei. Ei lucrul și-l fac, dar numele de prezbiter nu-l poartă, ca să nu se mândrească. Prin numele acesta, unii s-au înălțat mai presus de alții, ridicându-se deasupra turmei. După cum se vede în Apocalipsa 2.6,15 a fost lupta, în care până la urmă nicolaiții au biruit, împărțind biserica în cler și poporul de rând.

    Dacă ar veni cineva să întrebe:
– Dv. nu sunteți un prezbiter, că doar sunteți mai bătrân?
– Nu; eu vestesc evanghelia.
– Dar prezbiter nu sunteți?
– Nu port titlul acesta. Că trebuie să am grijă, să supraveghez, să îndemn, să mustru, să păstoresc  da; dar fac acestea fără să port numele de prezbiter.

    Prezbiter sau episcop este unul și același lucru (cum se vede în Fapte 20). În creștinătate însă, cum știm, este altfel; noi însă ne ținem de Cuvântul lui Dumnezeu.

    Oamenilor le trebuie întâi mântuirea în Domnul Isus Hristos. Să fie deci mai întâi oameni care s-au întors la Dumnezeu, care au pe Duhul Sfânt, și pe urmă vor vedea cum este după Cuvânt și cu prezbiterii sau episcopii. Căci și Cuvântul lui Dumnezeu trebuie înțeles prin Duhul Sfânt, care ne călăuzește în tot adevărul.

sursa: https://catalin67.wordpress.com/