Paradoxuri minunate ale Scripturii. Divinitatea şi umanitatea lui Hristos. L. M. Grant

Categorie: Invataturi biblice
 

Acesta este fără îndoială cel mai minunat paradox al universului. În mod deschis, taina evlaviei este mare. Dumnezeu a fost arătat în carne – 1. Timotei 3:16 (J.N.D).

Oamenii intelectuali au considerat aceasta ca incredibil şi imposibil şi mulţi s-au luptat din greu împotriva acestui adevăr al unei manifestări atât de minunată şi preţioasă. Unii au arătat înspre faptele caracterului de umilinţă şi suferinţă al Domnului Isus, oboseala Sa de la fântâna din Sihar (Ioan 4:6 ), somnul Său la căpătâiul corăbiei (Marcu 4:38 ), strigătul Său puternic şi lacrimile (Evrei 5:7 ), cele paisprezece rugăciuni ale Sale din Evanghelia după Luca în dependenţă umilă de Dumnezeu şi multe alte lucruri care dovedesc că El este Om adevărat şi desăvârşit. De vreme ce aceasta este adevărat, ei au dedus că nu poate fi Dumnezeu. Această deducţie este mai degrabă judecată omenească. Decide intelectul lor ceea ce poate şi ceea ce nu poate face Dumnezeu? Ei nu îi acordă niciun credit lui Dumnezeu ca fiind mai măreţ şi înţelept decât ei.

Astfel de împotrivitori nu acordă nicio atenţie acelor multe versete care declară în mod deplin că Hristos este în acelaşi timp Dumnezeu şi Om. De exemplu, Coloseni 2:9 spune: „Pentru că în El locuieşte trupeşte toată plinătatea Dumnezeirii”. În 1. Ioan 5:20 , vorbind despre Domnul Isus, afirmă „El este adevăratul Dumnezeu şi viaţă eternă”. De asemenea, citiţi şi Ioan 1:1 , Evrei 1:8 , Ioan 5:23 etc.

De altfel, istoria Domnului Isus pe pământ dovedeşte acelaşi lucru. Sunt multe lucruri despre El care pot fi atribuite doar faptului că El este Dumnezeu. Potolirea mării înfuriate (Marcu 4:39 ). Umblarea Sa pe marea agitată (Matei 14:25 ). Cunoaşterea gândurilor oamenilor şi răspunsul Lui la ele (Luca 5:22 ). Cunoaşterea Sa cu mult înainte a tot ce avea să fie (Ioan 13:1,3 ; 18:14 ; Luca 9:21,22 ) şi a mult mai mult chiar.

După cum se ştie, este complicat faptul că cele două mari aspecte pot fi adevărate în acelaşi timp. Oricum, un paradox minunat văzut în creaţie ar trebui de asemenea să ne facă să aşteptăm astfel de lucruri şi în domeniul spiritual. Sir Isaac Newton a susţinut că lumina călătoreşte în particule pe minut la o scară de 186000 mile pe secundă. Aceasta este denumită „teoria corpusculară”. Mai târziu, savantul olandez Huygens a contestat această teorie şi a oferit dovada că lumina călătoreşte în unde, asemenea undelor mării. Din această cauză, teoria corpusculară a lui Newton a fost înlăturată pentru un timp, până când Einstein a demonstrat că multe lucruri ce au legătură cu lumina, cer teoria lui Newton pentru a fi explicate, în timp ce altele sunt explicate doar prin teoria undelor. În consecinţă, ambele teorii sunt acum în uz, cu toate că oamenii de ştiinţă nu pot înţelege cum pot fi ambele adevărate. Dumnezeu nu trebuie să consulte inteligenţa noastră înainte de a acţiona!

Credinciosul găseşte o bucurie adâncă în realitatea faptului atât a Umanităţii, cât şi a Dumnezeirii Domnului Isus şi în toate aspectele care sunt legate cu aceste două aspecte măreţe. Oamenii nu pot explica cum pot fi adevărate cele două aspecte: este peste puterea lor de înţelegere. Logica nu poate pătrunde acest mister, care totuşi nu este de neînţeles şi cele două fapte au fost demonstrate ca adevărate. Credinţa acceptă pe deplin aceasta, acordându-I credit lui Dumnezeu pentru faptul că este mai înţelept decât noi, mai măreţ decât noi şi minunat de îndurător în acelaşi timp. Avem toate motivele să-I aducem fără nicio ezitare adorarea şi închinarea noastră Fiului lui Dumnezeu.

sursa: https://comori.org/