"Muzica in Vechiului Testament (5)"

Categorie: Invataturi biblice

Muzica în perioada lui Solomon

1 Împ. 10:12  Împăratul a făcut cu lemnul mirositor pălimare pentru Casa Domnului şi pentru casa împăratului, şi arfe şi alăute pentru cântăreţi. N-a mai venit de atunci lemn de acesta mirositor, şi nu s-a mai văzut până în ziua de azi.

2 Cro. 5:12, 13   …şi toţi Leviţii cari erau cântăreţi: Asaf, Heman, Iedutun, fiii şi fraţii lor, îmbrăcaţi în in subţire, stăteau la răsăritul altarului cu chimvale, alăute şi arfe, şi aveau cu ei o sută douăzeci de preoţi cari sunau din trâmbiţe;  şi când cei ce sunau din trâmbiţe şi cei ce cântau, unindu-se într-un glas ca să mărească şi să laude pe Domnul, au sunat din trâmbiţe, chimvale şi celelalte instrumente, şi au mărit pe Domnul prin aceste cuvinte: ,,Căci este bun, căci îndurarea Lui ţine în veci!„ în clipa aceea, casa, şi anume Casa Domnului, s-a umplut cu un nor.

1. Comentariu personal:

Sub Solomon (fiul lui David) regatul lui Israel experimentează apogeul dezvoltării naţionale pe toate planurile, muzica fiind unul dintre sectoarele în care reforma atinge cote maxime. Dacă David a fost cântăreţ iscusit şi a compus mulţi psalmi (dintre cei 150 cuprinşi în Biblie cel puţin 73 îi aparţin) fiul său Solomon nu este mai prejos pentru că, printre celelalte creaţii artistice, el alcătuieşte nu mai puţin de 1 005 cântări /psalmi/ (1 Împ. 4:32).

Din lemnul parfumat de santal, adus de corăbieri din Ofir, se făuresc arfe şi lire pentru cântăreţi (1 Împ. 10:12). Menţiunea textului despre raritatea acestui lemn în Israel şi faptul cum Solomon îl dedică fabricării instrumentelor muzicale, arată din nou importanţa extremă dată muzicii şi sub domnia lui Solomon.

Relatarea dedicării Templului (2 Cro. 5:12, 13) prezintă un cadru creat special pentru coborârea divinităţii în noul sanctuar, context în care muzica are rolul de a sensibiliza inimile audienţei pregătind şi asistând această aşezare a prezenţei divine în Templu. Găsim aici un ansamblu coral-instrumental alcătuit din familiile celor trei mari muzicieni Asaf, Heman şi Iedutun care cântau pe arpe, lire şi percuţii îmbrăcaţi în robe albe din in subţire aşezaţi la răsăritul altarului şi însoţiţi de 120 de preoţi care sunau din trompete. La aceştia se mai adăugau şi cei care cântau vocal (v. 13).

Astfel muzica primeşte un rol de căpătâi în organizarea liturgică naţională ea rămânând şi în timpul lui Solomon una dintre ocupaţiile preferate ale împăratului.

1. Alţi comentatori:
2. a) Aici est evorba de flota lui Hiram, nu a lui Solomon Aceasta a adus lui Solomon lemn de Ofir pentru Templu şi pentru instrumentele musicale. [1]

O mare parte din materialul din aceste versete nu se află într-un text paralel în Împăraţ. Consistă într-o varietate de teme care apar în mod frecvent în Cronici.Interesul cronicarilor în instrumentele musicale levitice este larg recunoscut  (1 Cr. 6:31–47; 15:16–16:6; 23:5; 25:1–31; 2 Cr. 20:19; 29:25–29; 35:15). Acelaşi refren0 (5:13) este auzit şi în alte ceremonii (1 Cr. 16:34, 41; 2 Cr. 7:3, 6; 20:21); 9

1. b) 2 Cro. 5:12, 13 O sută două zeci de ţambale, psaltire, şi harpe,de toate felurile împreună cu o sută douăzeci de trompete şi cornuri,s,;nu puteau produce multă armonie.O melodiear fi fost imposibilă deoarece sunetul era prea mare..

Pentru că este bun! Acesta era de fapt tot canmtecul, în ebraică fiind foarte scurt:

Ki tob, ki leolam chasdo.

For he is good; for his mercy is endless. [2]

1. Concluzii:
2. a) Muzica pe vremea lui Solomon, primeşte o importanţă cel puţin la fel de mare ca şi pe timpul tatălui său David. El organizează la templu 4000 de leviţi care sunt cântăreţi şi face instrumente din lemn foarte preţios.

[1] DeVries, Simon J., Word Biblical Commentary, Volume 12: 1 Kings, (Dallas, Texas: Word Books, Publisher) 1998.

[2] Adam Clarke CLARKE’S COMMENTARY OT, VOLUME 2 JOSHUA – ESTHER. P. 1121

sursa: https://la1ceai.wordpress.com/