"Muzica in Vechiul Testament (6)"

Categorie: Invataturi biblice

Muzica în perioada exilicĂ.

Psalmul 137 1 Pe malurile rîurilor Babilonului, şedeam jos şi plîngeam, cînd ne aduceam aminte de Sion.  2 ‘n sălciile din ţinutul acela ne atîrnaserăm arfele.  3 Căci acolo, biruitorii noştri ne cereau cîntări, şi asupritorii noştri ne cereau bucurie, zicînd: ,,Cîntaţi-ne cîteva din cîntările Sionului!„ –  4 Cum să cîntăm noi cîntările Domnului pe un pămînt străin?  5 Dacă te voi uita, Ierusalime, să-şi uite dreapta mea destoinicia ei!  6 Să mi se lipească limba de cerul gurii, dacă nu-mi voi aduce aminte de tine, dacă nu voi face din Ierusalim culmea bucuriei mele!  7 Adu-Ţi aminte, Doamne, de copiii Edomului, cari, în ziua nenorocirii Ierusalimului, ziceau: ,,Radeţi-l, radeţi-l din temelii!„  8 Ah! fiica Babilonului, sortită pustiirii, ferice de cine-ţi va întoarce la fel răul pe care ni l-ai făcut!  9 Ferice de cine va apuca pe pruncii tăi, şi-i va zdrobi de stîncă!

1. Comentariu personal:

Cuvintele acestui psalm descriu starea în care se aflau evreii robi în Babilon. Timpul trecut al verbelor utilizate ne arată că psalmul a fost scris după ieşirea din Babilon.

Avem aşadar aici posibilitatea de a ne face o imagine despre felul în care arăta muzica după ieşirea din Babilon, dar chiar şi din timpul robiei.

Solicitarea care venea din partea asupritorilor pentru evrei să cânte, ne arată abilităţile acestora în domeniul muzicii renumite. Mai mult, ei şi-au agăţat harfele în copaci ca să nu cânte, dar faptul că şi le-au luat cu ei în robie, din nou ne arată importanţa pe care o acordau evreii cântatului. Şi mai observăm, de fapt acesta este şi obiectivul psalmului, de a arătat o anume integritate a evreilor care nu acceptau să cânte în mod uşuratic, adică să accepte să se bucure pe un pământ străin, fiind astfel de acord cu situaţia lor de acolo.

Psalmul a fost compus după ieşirea din Babilor şi probabil urmărea să provoace poporul la a profita din plin de timpul de libertate pe care acum ei îl au ca să poată cânta Domnului  într-o manieră bună.

1. Alţi comentatori:

„Nu cunoaştem data redactării acestui psalm. Potrivit probelor interne, e la fost scris de către un evreu luat prizonier de asirieni şi care, împreună cu alţii, a ajuns la Babilon. Locul pe care îl ocupă acest psalm în psaltire pare să indice că a fost inclus în colecţie de Ezechia. Deşi pe vremea lui Ezechia Babilonul era în plină ascensiune, încă nu-şi asumase statutul de super putere şi era încă departe de rolul pe care avea să-l joace mai târziu.

S-ar putea ca acest poet necunoscut, întors din Babilon la Ierusalim, să fi fost copleşit de o proaspătă înţelegere a tot ceea ce însemna Ierusalimul pentru poporul evreu; şi astfel, a dat curs sentimentelor sale compunând această cântare.”[1]

„Scris după întoarcerea din robia babiloneană, psalmul acesta priveşte în urmă la amărăciunea condiţiei de exilat, aflat departe de Sion.

Ori de câte ori aveau timp liber, poate în ziua de sabat, ei se adunau pe malurile răurilor din Babilon ca să se roage.

Ei îşi atârnaseră harfele pe ramurile sălciilor…. Instrumentele muzicaleareau de prisos… Din punct de vedere omenesc ei nu mai aveau motive să cânte. Stăpânii lor babilonieni îi rugau să la cânte cântările lor populare.”[2]

1. Concluzii:
2. a) În perioada exilului babilonean evreii au avut cu ei instrumentele muzicale şi erau renumiţi pentru cântările pe care le cântau, dar cu toate acestea, ei nu luau în mod uşuratic acesta, cântând la cheremul asupritorilor.
3. b) Psalmul a fost scris de un poet necunoscut întors din Babilon la Ierusalim.
4. c) Psalmul priveşte în urmă la amărăciunea condiţiei de exilat departe de Sion.

[1] John Phillips Comentariu asupra Psalmilor Vol. III. Ed. Stephanus 2001. Pag.

[2] William MacDonald, Comentariul biblic al credinciosului, Editura Lampadarul de Aur, Oradea, 2002, p. 694

sursa: https://la1ceai.wordpress.com/