"Muzica in Vechiul Testament (2)"

Categorie: Invataturi biblice

Muzica în perioada de formare – ieşirea din egipt

Exod 15:1 Atunci Moise şi copiii lui Israel au cîntat Domnului cîntarea aceasta.  15:20 Maria… a luat în mînă o timpană, şi toate femeile au venit după ea, cu timpane şi jucînd. 32:6 Poporul … s’au sculat să joace.

1. Comentariu personal:

Aceste versete redau două evenimente distincte din istoria lui Israel. Ele se petrec imediat după eliberarea poporului din robia egipteană şi la scurt timp între ele. În timp ce primul se distinge ca act al preamăririi lui Yahweh şi oglindeşte o relaţie bună (de neprihănire) a lui Israel cu Dumnezeu, cel de-al doilea este o consemnare a unei prime demonstraţii făţişe a infidelităţii poporului faţă de Dumnezeu şi arătarea înclinaţiilor idolatre cauzate de educarea lor în cadrul unei culturi idolatre – cea a Egiptului.  În ambele texte muzica este parte intrinsecă a ritualului religios. În primul text întreaga compoziţie este numită cântare închinată lui Yahweh de poporul salvat din mare iar instrumentele muzicale care o acompaniază sunt rezumate aici la timpanele mânuite de femei şi însoţite de dans. În cel de-al doilea text nu este folosit cuvântul cântare şi nici vreun instrument de muzică ci se menţionează doar dansul ritualic al poporului. Aşadar, aceste doua texte descriu prezenţa unei muzici foarte primitive – cântare intonată vocal şi acompaniată de simple instrumente ca şi timpanele. Dintre cei doi termeni evreieşti pentru cântare (mizmor şi shir) aici (15:209) este folosit shir.

1. Alţi comentatori:

A

a)15:20 Faptul că poemul din Exod 15 se termină cu două secţiuni rapide mutând tradiţia confesională mai departe dincolo de eliberarea de la Marea Roşie la călătoriile în pustie după Sinai, spre cucerire, aşezare şi apoi cultul prezenţei suverane a lui Yahve în Ierusalim necesită acest rezumat de tranziţie, probabil de la compilatorul preoţesc.( conf. Limbajuluii din 14:29).

Este un rezumat care ne aduce înapoi la povestirea imediată şi ne pregăteşte pentru notarea în proză a cântecului de biruinţă al Mariei, urmată de cântecul însuşi. aşa cum am arătat deja, acest cântec, dincolo de schimbarea formei verbului iniţial (Wryvi)“cantaţi!, a doua persoană plural,în loc de hr;yvia)” voi cânta”o afirmaţie făcută la persoana I singular,este identică cu cea a cântecului cântat de Moise şi Israel.

Nu este evident nici o dovadă pentru a arăta ca acest cântec al Mariei din versetul 21 precede cu mulţi ani  versiunea dată lui Moise şi Israel în versetul 1.Oricare dintre versiuni ar putea fi contemporană cu evenimentul, dar nici una nu trebuie să fie.Maria este menţionată în Exod doar în aceste două versete şi este numită mai întâi „proorociţă”, şi apoi „ceea ce poate fi o adăugare la text”(conf. Noth, 122) „sora lui Aron”.6

1. b) tamburină — tobă, acelaşi cuvânt care este trades prin timpană, Genesa 31:27. Vezi nota lui Clarke “Genesa 31:27”.

Şi cu dans .— tljm mecholoth. Mulţi învăţaţi au presupus că acest cuvânt înseamnă un instrument musical care se foloseşte de vânt,pentru că acest cuvânt vine de la rădăcina” llj chalal”, al cărui înţeles este a perfora penetra,

Penetratea, pătrunde,a străpunge, de aici a răni.

Maria este prima proorociţă înregistrată, de aici aflăm că Dumnezeunu a turnat din Duhul Său numai peste bărbaţi, dar şi asupra femeilor; şi aflăm că Maria nu a fost numai o proorociţă dar şi poetă,şi trebuie să fi avut abilităţi considerabile în privinţa muzicii, capabilă să dirijeze în astfel de momente solemne.Poate părea curios ca în perioada opresiunilor în Egipt, istraeliţii au fost capabili să cultive artele frumoase6

1. Concluzii:
2. Primul eveniment menţionat se distinge ca act al preamăririi lui Yahweh şi oglindeşte o relaţie de neprihănire a lui Israel cu Dumnezeu, cel de-al doilea este o consemnare a unei prime demonstraţii făţişe a infidelităţii poporului faţă de Dumnezeu şi arătarea înclinaţiilor idolatre cauzate de educarea lor în cadrul unei culturi idolatre – cea a Egiptului.

sursa: https://la1ceai.wordpress.com/