"Încercările"

Categorie:  Invataturi biblice
 

CONVERSAȚIA

Vrei să-i faci un serviciu imens ucenicului?

Ajută-l să gândească Biblic despre încercările inevitabile din viaţă. Pavel a ştiut că oamenii lui se vor confrunta cu multe încercări. De fapt, dacă te gândești la Noul Testament, vei descoperi că majoritatea scrisorilor au ca preocupare majoră întărirea credincioşilor pe timp de durere şi pregătirea pentru iminentele încercări. De exemplu:

”V-am trimis pe Timotei, fratele nostru şi slujitorul lui Dumnezeu în Evanghelia lui Hristos, ca să vă întărească şi să vă îmbărbăteze în credinţa voastră, pentru ca nimeni din voi să nu se clatine în aceste necazuri; căci ştiţi singuri că la aceasta suntem rânduiţi. Şi când eram la voi, v-am spus mai dinainte că vom avea să suferim necazuri, ceea ce s-a şi întâmplat, cum bine ştiţi.”(1 Tim. 3:2-4)

Tu, de asemenea, trebuie să-ți pregătești în mod corespunzător ucenicul pentru venirea valurilor necazului, deoarece acestea vin. Înţelegerea scopului lui Dumnezeu pentru ei în încercări va determina capacitatea lor de a persevera şi de a găsi echilibru în tumult.

1 Petru este încărcat cu informaţii utile la acest subiect. Predă-l bine şi ucenicul tău va avea un cadru bun pentru teologia încercărilor. Înainte de a te aprofunda în pasaj, pune-i o întrebare, la care, vorbind sincer, va fi destul de dificil să răspundă: cum știi când ești în încercare? Nu aş căuta răspunsul, ci mai degrabă aș folosi întrebarea ca introducere a acestui subiect.

Acum, deschideți 1Petru 1:3-7 şi roagă-l pe ucenic să citească:

”Binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, care, după îndurarea Sa cea mare, ne-a născut din nou prin învierea lui Isus Hristos din morţi, la o nădejde vie, şi la o moştenire nestricăcioasă, şi neîntinată, şi care nu se poate veşteji, păstrată în ceruri pentru voi. Voi sunteţi păziţi de puterea lui Dumnezeu, prin credinţă, pentru mântuirea gata să fie descoperită în vremurile de apoi! În ea voi vă bucuraţi mult, măcar că acum, dacă trebuie, sunteţi întristaţi pentru puţină vreme, prin felurite încercări, pentru ca încercarea credinţei voastre, cu mult mai scumpă decât aurul care piere şi care totuşi este încercat prin foc, să aibă ca urmare lauda, slava şi cinstea, la arătarea lui Isus Hristos.”

După ce a citit pasajul, invită-l să se uite încă o dată prin el şi să sublinieze care simte el că sunt cuvintele sau conceptele importante. Apoi, întreabă-l despre fiecare cuvânt pe care l-a subliniat şi de ce a simţit că acesta era important. Există o mulţime de lucruri de spus aici, însă sunt unele lucruri despre încercări pe care ai vrea sa le subliniezi, dacă el încă nu le-a numit.

«Vă bucuraţi mult»

Subliniază această frază şi întreabă care este sursa bucuriei? Răspunsul este mântuirea noastră, care de fapt este sursa noastră de mângâiere şi bucurie în orice încercare. Deşi am putea pierde slujba noastră, banii, relațiile - aproape totul, de fapt, - acesta este singurul lucru, care nu poate fi luat de la noi. Ea «nu va pieri, nu se va strica, nu se va opri» şi este păstrată în siguranţă de către Dumnezeu. Dar, deoarece credinţa noastră în mântuirea noastră este o ancoră pentru sufletele noastre, Satana are ca ţintă această garanţie şi ar trebui să pregătești ucenicul tău pentru atacul unor îndoieli, care însoţesc adesea încercările.

«Dacă trebuie»

Întreabă-i de ce această frază ar putea fi importantă. Răspunsul este că aceasta arată premeditare și intenţionalitate din partea lui Dumnezeu, care se referă la încercarea lor. Întreabă ucenicul: «Care este cel mai dureros lucru la care te poți gândi atunci când ești într-o încercare?» Eu nu sunt sigur cum vor răspunde ei, dar mi se pare că teama că suferinţa este aleatorie şi lipsită de scop cauzează cel mai mare disconfort. Poți să subliniezi faptul că nimic din ceea ce vine în viaţa lor nu este la întâmplare. Chiar şi atunci când noi suntem cauza durerii noastre, Dumnezeu este Cel care decide dacă vom experimenta consecinţele acţiunilor noastre. Încercarea lui Petru a fost un rezultat al căderii sale, dar în mod clar era permisă de Dumnezeu.

«Pentru puţină vreme»

Înțelege această frază. Este un timp de început și sfârșit, planificat divin pentru încercare. A avut loc premeditarea nu numai față de necesitatea încercărilor, dar și față de intensitatea şi durata acestora.

Mai departe aş întreba de ce Petru foloseşte expresia «tot felul» pentru a descrie încercările. Cel mai greu lucru despre încercări este că ele nu vin în ambalaje spirituale. Nu este nici un avertisment de însoţire care ar spune: «Aceasta este o încercare. Aplicaţi principiile biblice acum». Mai degrabă, încercările de multe ori vin peste noi ca evenimentele lumești de zi cu zi. De obicei, lucrurile lumeşti afectează oamenii: uneori acestea sunt încercări emoţionale, uneori fizice, circumstanţiale sau chiar mintale. Aceste lucruri devin încercări, deoarece avem nevoie să continuăm să credem că Dumnezeu se îngrijeşte de noi, ne iubeşte şi este bun în tot ceea ce face, chiar dacă tot mai suferim.

O încercare nu numai că ne testează credinţa noastră - aceasta o mărește - uneori la proporţii mult mai mari decât dimensiunea ei iniţială. De asta se ocupă secţiunea următoare:

”Acestea au venit, astfel ca încercarea credinţei voastre, cu mult mai scumpă decât aurul care piere şi care totuşi este încercat prin foc, să aibă ca urmare lauda, slava şi cinstea, la arătarea lui Isus Hristos.”

Asemenea procesului de topire a aurului, încercările ne încălzesc vieţile noastre, cauzând impurităţile să iasă la suprafaţă, să mărească și să lărgească credinţa noastră. Această idee duce la o altă întrebare interesantă, pe care ai putea să o pui: de ce încercările de multe ori nu apar atunci când ai fost în rebeliune, dar când încerci să umbli cu Dumnezeu? Pentru că încercările te pregătesc şi te cresc pentru pasul următor al călătoriei tale spirituale; acestea îți permit să treci la următorul nivel. Credinţa şi caracterul pe care le ai şi de care este nevoie la nivelul tău actual nu sunt cele de care va fi nevoie în viitor.

Ai putea încheia prin a vorbi despre o realitate interesantă, care poate fi observată la un spital local. Necreştinii, chiar şi persoanele nereligioase, de multe ori vor încerca să încurajeze pe cineva grav bolnav prin a spune lucruri de genul: «Totul se va termina în curând; nu va dura pentru totdeauna; fiecare nor vine şi pleacă, totul este spre bine». Instinctiv, ei ştiu ce are nevoie o persoană să audă în încercare. Din păcate, este o platitudine lipsită de sens în cazul în care ei nu-L cunosc pe Dumnezeu, cu nici o garanție în oricare dintre aceste lucruri. Dar Dumnezeu în acest pasaj spune acelaşi lucru şi acest lucru schimbă totul în lume, pentru că El este Dumnezeu.

sursa: https://www.cru.org/