"Hristos în mijloc" Alfred E. Bouter

Categorie: Invataturi biblice

Sunt şapte pasaje cheie în care se menţionează că Domnul Isus Hristos este în mijloc. Toate aceste pasaje vorbesc despre poziţia Lui centrală, despre proeminenţa Sa şi despre superioritatea Sa. Expresia folosită este "en mesoi" şi se repetă de 27 ori în Noul Testament grecesc.

1. Hristos în mijloc - învăţătura Sa

În primul rând, autorul evangheliei harului lui Dumnezeu prezintă numeroase detalii legate de venirea lui Hristos în această lume. Apoi evanghelistul descrie pe scurt tinereţea lui Hristos şi cum Dumnezeu Tatăl a avut grijă de El (împlinind Isaia 50 .4) astfel încât El a crescut în acord cu gândurile lui Dumnezeu: "Şi Copilaşul creştea şi se întărea, umplându-se de înţelepciune, şi harul lui Dumnezeu era peste El" (Luca 2:40 ). Apoi la vârsta de 12 ani îl găsim „în templu, şezând în mijlocul invăţătorilor şi ascultându-i şi întrebându-i. Şi toţi care-L auzeau se minunau de priceperea şi de răspunsurile Lui.” (Luca 2:46-47 ). Domnul Isus nu a luat rolul unui învăţător, aşa cum va face mai târziu în timpul lucrării Sale publice, dar El a luat locul care se cerea potrivit cu vârsta fragedă. Cu toate acestea, chiar şi la acel moment, El era în mod clar Învăţătorul adevărat. El era marcat de un zel sfânt pentru interesele lui Dumnezeu, exprimat prin cuvintele adresate Mariei şi lui Iosif: „Nu ştiaţi că trebuie să fiu în cele ale Tatălui Meu?” (Luca 2:49 ). Fie ca şi noi să urmăm exemplul lui Hristos: umilinţa Lui, consacrarea şi dedicarea pentru interesele lui Dumnezeu, precum şi ascultarea şi supunerea Sa.

2. Hristos în mijloc - în suferinţele Sale pe cruce

„...unde L-au răstignit, şi cu El pe alţi doi, de o parte şi de alta, şi în mijloc pe Isus” (Ioan 19:18 ). Împlinindu-Şi lucrarea printre oamenii poporului Său, dar respins de ei, în Evanghelia dupa Ioan, Domnul ne este prezentat în măreţia Sa. Spre exemplu, când soldaţii au venit să-L aresteze, cu toţii au căzut la picioarele Sale, măreţul „Eu sunt” (Ioan 18:6 ); în perioada viitoare orice genunchi se va pleca înaintea Lui (Filipeni 2:10 ). Aceasta ne îndreaptă privirea spre Cel care întotdeauna trebuie să aibă primul loc, chiar şi în locul condamnării şi al dezonoarei. Ce binecuvântare a fost prezenţa Domnului „în mijloc” pentru tâlharul care s-a pocăit şi a recunoscut persoana şi lucrarea lui Hristos! (Luca 23:39-43 )

3. Hristos în mijloc - în învierea Sa

„Fiind deci seara, în ziua aceea, cea dintâi a săptămânii, şi uşile fiind închise acolo unde erau ucenicii, de frica iudeilor, Isus a venit şi a stat în mijloc, şi le-a spus: 'Pace vouă!'...Şi, după opt zile, din nou erau înăuntru ucenicii Săi, şi Toma era cu ei. A venit Isus, uşile fiind închise, şi a stat în mijloc şi le-a spus: 'Pace vouă!'” (Ioan 20:19,26 ). Unii, cu greu, ar putea supraestima importanţa învierii Domnului. Există o serie de elemente necesare pentru a fi subliniate în acest capitol, dar ne vom opri doar la locul lui Hristos ca centrul adevarat. Ca şi Cap al noii creaţii, înviat, El vine şi stă în mijloc; El este noul centru şi totul depinde de El. În acest fel, prin înviere El are acum o nouă familie. Deşi a fost respins de iudei, Hristos are ucenicii Săi (Matei 12:50 ) şi este adevăratul Centru şi Cap al acestei entităţi (Luca 24:36-53 ). „ ...Dar, după ce Îşi va aduce sufletul Său o jertfă pentru vină, El va vedea o sămânţă, Îşi va lungi zilele şi plăcerea Domnului va prospera în mâna Lui” (Isaia 53:10 ; vezi şi Psalmul 22:22 şi Evrei 2:12 ).

4. Hristos în mijlocul mării - în încercările vieţii

„Şi, când s-a făcut seară, corabia era în mijlocul mării, iar El singur pe tărm....pe la a patra strajă din noapte a venit la ei, umblând pe mare, şi voia să treacă pe lângă ei.” (Marcu 6:47-48 ). Domnul nostru Isus este acum la dreapta măririi în ceruri (Evrei 1:3 ), dar în acelaşi timp El are grijă de copii lui Dumnezeu pe pământ. Acest fapt este surprinzător ilustrat în scurta relatare a lui Marcu. Ca o aplicaţie, Hristos este cu noi în încercările şi în necazurile noastre, indiferent dacă este vorba despre o boală sau o experienţă traumatizantă ca pierderea cuiva drag: egal dacă necazul este mare sau mic, El este chiar langă noi. David a experimentat aceasta: „Chiar dacă aş umbla prin valea umbrei morţii, nu mă tem de niciun rău: pentru că Tu eşti cu mine; toiagul Tău şi nuiaua Ta mă mângâie.” (Psalmul 23:4 ).

În Marcu 6 Domnul a permis adversitatea unei furtuni neaşteptate, dar apoi Şi-a testat ucenicii printr-o manieră diferită, atunci când a acţionat ca şi cum ar fi vrut să treacă pe lângă ei. Domnul nu se impune; Lui îi place sa fie invitat de către noi.

5. Hristos în mijloc - în Adunare

„Pentru că unde sunt doi sau trei adunaţi în Numele Meu, acolo Eu sunt în mijlocul lor” (Matei 18:20 ). El este punctul de atracţie („pentru Numele Meu”). În calitate de Conducător suprem, El ia hotărârile („în Numele Meu”). De asemenea, El este şi temelia: cei doi sau trei sunt strânşi pe baza Numelui Său. Multe cărţi şi articole au fost scrise pe marginea acestui pasaj. Aş vrea doar să subliniez că Domnul trebuie să aibă locul central. Îl recunoaştem şi-L onorăm noi ca Cel care are toate drepturile? Suntem noi fericiţi să fim în prezenţa Lui sau încercăm să ne impunem propriile ganduri?

6. Hristos în mijlocul celor şapte adunări

„Acestea le spune Cel care ţine cele şapte stele în mâna lui dreaptă, Cel care umblă în mijlocul celor şapte sfeşnice de aur.” (Apocalipsa 2:1 ) La începutul istoriei Bisericii, cele şapte stele erau în mâna dreaptă a Hristosului glorificat. Cu alte cuvinte, credincioşii acelor timpuri recunoşteau drepturile Domnului Isus, supunându-se autorităţii Sale. Mai târziu nu a mai fost vorba de aşa ceva (Apocalipsa 3:1 )! Îl onorăm noi pe Hristos ca Cel care are toată autoritatea? (1. Petru 3:22 ) Într-o zi toţi vor fi obligaţi să I se supună (Filipeni 2:10 ), dar Domnului Îi place sa vadă că noi, trăind în această lume care l-a răstignit pe El, ne supunem Lui din dragoste pentru El şi prin credinţă. Când Hristos a fost pe pământ, El a fost un exemplu viu de atitudine supusă, „Pentru că cine este mai mare, cel care stă la masă, sau cel care slujeşte?”

7. Hristos în mijlocul tronului - Mielul înjunghiat

„Şi am văzut în mijlocul tronului şi al celor patru făpturi vii şi în mijlocul bătrânilor, un Miel stând ca înjunghiat, având şapte coarne şi şapte ochi, care sunt cele şapte duhuri ale lui Dumnezeu trimise pe tot pământul" (Apocalipsa 5:6 ). Expresia „în mijloc”se referă la Hristos, deoarece El este Mielul şi aceasta subliniază măreţia şi superioritatea Sa morală şi spirituală. Când vom fi în jurul Său, în glorie, Îl vom vedea ca Miel: El a devenit Om ca să moară. Dar, în acelaşi timp, vom vedea şi atributele Sale divine: şapte coarne (atotputernicia Sa), şapte ochi (omniscienţa Sa), şapte duhuri (omniprezenţa Sa). Câtă putere, câtă dragoste şi câtă măreţie sunt concentrate în El şi manifestate prin El!

sursa: https://comori.org/