"Homosexualitatea" de pe site-ul bibliquest.org

Categorie: Invataturi biblice
 

Doar o problemă de orientare? Doar o problemă de sinceritate?
Căsătoria homosexuală este o manifestare a emancipării?

Acest subiect al naturii homosexualităţii este considerat din ce în ce mai mult o simplă problemă de drepturi ale omului, fiecare individ având propriile orientări. În plus, mulţi conducători religioşi împărtăşesc şi răspândesc acest punct de vedere.

Mai mult, punctele de vedere favorabile homosexualităţii tind să fie impuse la scară generală, inclusiv internaţională.

1. Ce spune Biblia?

Doar ceea ce spune Dumnezeu ne îndreptăţeşte să dăm un răspuns potrivit acestor întrebări.
Să vedem declaraţiile simple ale Cuvântului lui Dumnezeu:

Legea lui Moise condamnă relaţiile intime între două persoane de acelaşi sex şi le consideră o urâciune. Cei doi trebuiau să fie omorâţi. (Levitic 18:22 ; 20:13 )

În Noul Testament, aceste patimi ruşinoase erau condamnate la fel de ferm:

Romani 1: „De aceea, Dumnezeu i-a lăsat pradă unor patimi josnice; pentru că şi femeile lor au schimbat întrebuinţarea naturală în cea împotriva naturii; şi în acelaşi fel şi bărbaţii, părăsind întrebuinţarea naturală a femeii, s-au aprins în pofta lor unii pentru alţii, bărbaţi cu bărbaţi făcând lucruri de ruşine şi primind în ei înşişi răsplata cuvenită abaterii lor.” (Romani 1:26-27 ). „Ca unii care cunosc judecata dreaptă a lui Dumnezeu, că cei care fac asemenea lucruri sunt vrednici de moarte, ei nu numai că le practică, dar îşi şi găsesc plăcerea în cei care le fac.” (Romani 1:32 ). „mânia lui Dumnezeu se descoperă din cer împotriva oricărei (...) nedreptăţi a oamenilor”; anunţul referitor la această mânie face parte din predicarea Evangheliei, conform cu Romani 1:16,17 , care precedă versetului 18.

1. Timotei 1:8-11 : „Ştim dar că legea este bună, dacă se foloseşte cineva de ea potrivit legii,ştiind aceasta, că legea nu este dată pentru cel drept, ci pentru cei nelegiuiţi şi nesupuşi, pentru neevlavioşi şi păcătoşi, pentru cei fără sfinţenie şi lumeşti, pentru ucigaşi de tată şi ucigaşi de mamă, pentru criminali, pentru curvari, pentru homosexuali, pentru răpitori de oameni, pentru mincinoşi, pentru cei care jură strâmb şi dacă este orice altceva împotriva învăţăturii sănătoase, după Evanghelia gloriei fericitului Dumnezeu, care mi-a fost încredinţată.” (vorbeşte apostolul Pavel)

1. Corinteni 6:9-11 : „Nu ştiţi că cei nedrepţi nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu? Nu vă amăgiţi: nici curvarii, nici idolatrii, nici adulterii, nici cei care se masturbează, nici homosexualii, nici hoţii, nici lacomii de bani, nici beţivii, nici defăimătorii, nici hrăpăreţii nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu. Şi aşa eraţi unii dintre voi. Dar aţi fost spălaţi, dar aţi fost sfinţiţi, dar aţi fost îndreptăţiţi în Numele Domnului Isus şi prin Duhul Dumnezeului nostru.”

Preacurvia

După Cuvântul lui Dumnezeu, preacurvia este orice relaţie sexuală în afara căsătoriei. Aceasta poate fi homosexuală, heterosexuală sau bisexuală. Dacă este bisexuală, ea presupune o multitudine de parteneri, deci o multiplicare a păcatului. Dar oricare ar fi, ea este un păcat grav în faţa lui Dumnezeu. Sunt diferite forme de dorinţe, dar dorinţa rămâne dorinţă şi păcatul rămâne păcat.

2. Judecata Cuvântului lui Dumnezeu este clară

În ceea ce priveşte consecinţele, ne sunt puse înainte două exemple cumplite:

a) Sodoma

Bărbaţii din Sodoma, care se consacraseră acestei pasiuni (Geneza 19:4-5 ), erau răi şi mari păcătoşi în faţa Celui Preaînalt (Geneza 13:13 ): „păcatul lor este foarte greu” spune El (Geneza 18:20 ). După aproape 2000 de ani, Iuda face aluzie la acest păcat în epistola sa şi adaugă faptul că bărbaţii din Sodoma „sunt puse înainte ca un exemplu, suferind chinul unui foc etern” (Iuda 7 ). În Evanghelii, Domnul reaminteşte povestea Sodomei şi pedeapsa teribilă care a căzut peste locuitorii ei (Luca 17:28-29 ). Dar pedeapsa din trecut, prin distrugere, nu este totul, căci după moarte urmează judecata (Evrei 9:27 ). Va veni o zi când Sodoma va fi judecată şi se va confirma condamnarea la pierzare veşnică (chiar dacă alţii vor avea parte de o pedeapsă mai mare): Matei 10:15 ; 11:23-24 şi Luca 10:12 .

Unii au vrut să elimine puterea avertismentului biblic faţă de Sodoma, sub pretextul că, după obiceiurile orientale, gravitatea păcatului stătea în modul ostil în care erau primiţi vizitatorii. Dar se trunchiază relatarea prin care se arată că mai mulţi bărbaţi din Sodoma au vrut să practice păcatul sexual cu vizitatorii, iar desfrânarea era generală, din moment ce păcatul era comis în public şi colectiv.

Alţii laudă această manifestare, socotind-o drept o atitudine de sinceritate care scapă de ipocrizie. Dar caracterul public al păcatului nu face decât să-l agraveze, precum şi faptul de a găsi plăcere în cei care comit aceste păcate (Romani 1:32 ).

b) Ghibea

Bărbaţii din Ghibea au comis acelaşi păcat ca şi cei din Sodoma, dar, spre deosebire de păgânii din Sodoma, ei erau israeliţi, ceea ce le agrava situaţia, căci făceau nu doar ceea ce conştiinţa le interzicea, ci încălcau şi Legea lui Dumnezeu pe care o cunoşteau. Teama de Dumnezeu le lipsea cu desăvârşire (Judecători 19:22 ). Şi ei au fost distruşi conform cu Judecători 20:37-40 . Multe secole mai târziu, profetul Osea aminteşte de păcatul lor (Osea 9:9 ; 10:9 ) şi vorbeşte, de asemenea, de încă o judecată viitoare care-i va ajunge.

3. Învechit sau modern?

Înapoiaţi?

Sunt aceste aprecieri în opoziţie cu curentele de gândire general răspândite în lume? Cu siguranţă. Dar gândul lui Dumnezeu nu se potriveşte cu părerile oamenilor, iar noi trebuie să ascultăm de Sfânta Scriptură. Dumnezeu are şi va avea ultimul cuvânt, pronunţând acest blestem: „Vai de cei care numesc răul bine şi binele rău, care socotesc întunericul drept lumină şi lumina drept întuneric, care dau amarul drept dulce şi dulcele drept amar!” (Isaia 5:20 ).

A te folosi de 2. Samuel 1:26 pentru a pretinde o relaţie de homosexualitate între David şi Ionatan, este o minciună care deformează Scriptura.

Orientarea este determinantă

Teoria că oamenii au o predispoziţie spre homosexualitate sau heterosexualitate este o invenţie. Potrivirea organelor masculine/feminine arată cu claritate că natura (ca să nu zicem Dumnezeu) a destinat bărbatul unei femei, şi nu unui bărbat.

Homosexualitatea nu este o stare naturală, ci un comportament. Nu există bărbaţi care se nasc homosexuali sau care sunt homosexuali din cauza geneticii.

Astăzi se afirmă peste tot că există o orientare naturală sau o identitate sexuală (hetero, homo sau bi). Dar această multitudine de discursuri şi afirmaţii nu schimbă minciuna în adevăr. Altfel spus, există un bărbat sau o femeie, iar un bărbat este construit în mod natural să-i corespundă unei femei, iar o femeie este făcută în mod natural să-i corespundă unui bărbat. Aceasta este ordinea naturală stabilită de Dumnezeu. Nu există, în natura noastră, heterosexual, homosexual sau bisexual, dar pot fi, în practică, în comportament.

Dimpotrivă, oamenii se nasc păcătoşi şi sunt chemaţi să iasă din această stare, nu să aleagă.

Lumea se foloseşte de acest concept al identităţii sexuale pentru a nega păcatul şi a pretinde că este un comportament normal pe care nu trebuie să-l reprime. Aceste idei nu corespund realităţii şi au drept scop să forţeze schimbarea moravurilor.

Homofobia

Acest calificativ s-a banalizat şi a fost dat tuturor celor care dezaprobă homosexualitatea. Ei sunt acuzaţi că incită la ură.

Este evident că atitudinea violentă şi plină de ură a anumitor persoane împotriva homosexualilor este reprobabilă (chiar în absenţa violenţei, ura nu este un sentiment creştin). Dar nu este corect să-i punem în acelaşi loc pe toţi cei care dezaprobă homosexualitatea. Nu trebuie să facem greşeala de a califica drept „ură” orice dezaprobare a homosexualităţii. Este exagerat să interzici orice discuţie împotriva homosexualităţii.

Dumnezeu urăşte păcatul, dar îl iubeşte pe păcătos şi doreşte mântuirea lui. Acest lucru îl practica şi-l învăţa Domnul nostru (Matei 9:10-13 ).

O problemă de alegere personală?

Păcătosul este întotdeauna „liber” să păcătuiască (oricare ar fi păcatul), dar să nu-şi facă iluzii:  crezând că este liber, în realitate este sclavul lui Satan, sclavul „păcatului” ca putere activă în om (Romani 6:16 ). I se face un serviciu.

4. Fără ieşire?

Homosexualitatea este un păcat ca oricare altul în ceea ce priveşte obţinerea iertării lui Dumnezeu pentru a scăpa de condamnarea Lui. Puterea Evangheliei este capabilă să-l elibereze pe cel care I se consacră Lui, să-l transforme spre slava lui Dumnezeu (1. Corinteni 6:9-11 ).

Harul este oferit tuturor, tuturor păcătoşilor, chiar celui mai mare dintre păcătoşi (1. Timotei 1:12-16 ). Dumnezeu porunceşte tuturor oamenilor de pretutindeni să se pocăiască (Fapte 17:30 ; Luca 24:7 ). Acest apel se adresează tuturor, pentru ca nicio categorie de păcătoşi să nu se poată justifica pe motivul că păcatele unora ar fi mai puţin grave decât ale altora (Matei 18:23-34 ).

Dumnezeu îl iubeşte pe păcătos, dar condamnă păcatul. Pentru a remedia această situaţie, El L-a dat pe singurul Său Fiu ca sacrificiu pe cruce. Dar nu este salvat decât cel care crede; cel care nu ascultă de Fiul lui Dumnezeu (Hristos), nu va vedea viaţa, ci mânia lui Dumnezeu rămâne asupra lui (Ioan 3:36 ).

Pocăinţa presupune să-ţi recunoşti starea de păcătos (Ioan 9:41 ). Dacă negi că păcatul este păcat, nu mai rămâne decât „o înfricoşătoare aşteptare sigură a judecăţii” (Evrei 10:26-27 ).

5. „Căsătoria homosexuală” considerată oficial „căsătorie pentru toţi”

Căsătoria nu este o instituţie fondată pe o anumită lege, naţiune sau regim politic. Ea a fost stabilită de la începutul lumii de Dumnezeu Însuşi, care i-a stabilit modul de aplicare (Geneza 2:24 ).

Căsătoria nu poate uni decât un bărbat cu o femeie; într-adevăr, lui Dumnezeu I-a plăcut, la început, să-i aducă bărbatului o persoană asemănătoare lui ca natură, dar diferită ca sex, fiecare fiind complementar celuilalt până la punctul de a forma un singur trup (Geneza 2:18-24 ).

Conducătorilor naţiunilor, ca slujitori ai lui Dumnezeu, le revine responsabilitatea să aplice regulile căsătoriei, care sunt universal valabile, şi nu să le schimbe (Romani 13:10 ).

Căsătoria homosexuală este contrară voinţei lui Dumnezeu, care condamnă foarte clar orice relaţie de acest tip. Dragostea între două persoane de acelaşi sex nu este o raţiune suficientă pentru a le uni (Levitic 18:22 ; 20:13 ; 1. Corinteni 6:9-10 ).

6. De ce apar aceste probleme acum?

Afirmarea tot mai frecventă a homosexualităţii în Occident este consecinţa respingerii lui Dumnezeu,  care se manifestă în societăţile noastre, mai ales în ultimele patru decenii. Oamenii au refuzat să-L adore pe Creator pentru a-şi adora propria imagine, pentru a-l adora pe om.

Această hotărâre de a considera drept ceea ce este nedrept înaintea lui Dumnezeu va duce la ruină. Dumnezeu nu va lăsa nepedepsite societăţile care practică acest păcat, aşa cum nu le-a lăsat nepedepsite nici pe cele de demult, care au mers ostentativ pe această cale. (Geneza 18:20 ; 19:5-8,24 ). Întreaga Apocalipsa ne stă mărturie.

sursa: https://comori.org/