"Hebron şi Ţoan" Christian Briem

Categorie: Invataturi biblice
 

Întrebare:

În cartea Numeri, în descrierea cercetării ţării Canaanului de către cele douăsprezece iscoade ale lui Israel, prima cetate unde ajung este menţionată ca fiind Hebron (Numeri 13:22 ). Apoi urmează această frază remarcabilă, fără legătură evidentă cu contextul:

„Şi Hebronul fusese construit cu şapte ani înaintea Ţoanului din Egipt”.

Ţoan din Egipt? Care este importanţa acestui loc? Ce vrea să ne spună Duhul Sfânt prin această indicaţie? Vrea El cu adevărat să ne dea numai o informaţie istorică, cu care nu am şti ce să facem? Aceasta nu este deloc acceptabil.

Răspuns:

Să începem cu Hebronul. Acesta este numele uneia dintre cele mai vechi cetăţi din lume (Geneza 13:8 ), care a căzut la sorţi mai târziu seminţiei lui Iuda. Termenul ebraic înseamnă „legătură, comuniune”. Despre importanţa Hebronului în sens figurat, tipic, să cităm aici un pasaj din capitolul 37: „Şi l-a trimis din valea Hebron” (Geneza 37:14 ). Tatăl (Iacov) îşi trimite fiul (Iosif) plecând din valea Hebron, locul de comuniune, ca să-şi caute fraţii şi să le slujească. Ce imagine pătrunzătoare a trimiterii Domnului Isus de către Tatăl Său, a trimiterii Celui care întotdeauna a fost „în sânul Tatălui” (Ioan 1:18 )!

Ţoan, dimpotrivă, era o cetate din Egiptul de Jos. Când Domnul a eliberat pe poporul Lui pământesc din robia Egiptului, a făcut pentru aceasta minunile necesare „în câmpia Ţoanului” (Psalmul 78:12,43 ). Numele de „Ţoan” derivă din verbul ebraic „za an”, care iniţial însemna „a impune, a împovăra (pentru a lua cu forţa)”, dar care mai târziu a fost folosit numai în sensul de „a călători”. O întrebuinţare cu totul interesantă a acestui cuvânt apare în Isaia 33:20 , unde este folosit în sensul de „a demonta cortul”, cum fac nomazii. În sens figurat, Ţoan este deci o imagine pătrunzătoare a lumii în nestatornicia ei, unde suntem constant obligaţi să demontăm cortul. Într-adevăr, tot ce este în lume este marcat de amprenta „Ţoanului”.

Cât de zadarnic este deci, şi chiar o nebunie, să asculţi sfatul mai-marilor Ţoanului (Isaia 19:11 ) – în acea epocă precum şi astăzi! În capitolul 30 din acelaşi profet, Dumnezeu trebuie să-i condamne pe părinţii lui Iuda de a fi mers la Ţoan pentru a căuta protecţia lui Faraon împotriva Asirianului. Totuşi ei nu întrebaseră gura Domnului (Isaia 30:1-4 ). Dar cât de îngrozitoare era viziunea pe care profetul a trebuit să o vadă! În ciuda tuturor pericolelor venind de la lei şi şerpi înfocaţi, el vede o caravană care străbate deşertul: pe spatele măgarilor şi cămilelor, fiii lui Iuda îşi duc avuţiile în Egipt. Ce va face Egiptul pentru ei? Nimic: el nu este de nici un folos (Isaia 30:5-7 ). Ei îi dau totul şi nu primesc nimic în schimb.

Este întotdeauna ceea ce câştigăm când părăsim sfatul lui Dumnezeu şi căutăm ajutor la lume. Ne este aceasta de învăţătură astăzi, nouă creştinilor? Să nu uităm caracterul „Ţoanului”! Nu avem aici o cetate statornică, dar o putem căuta pe cea viitoare (Evrei 13:13-16 ). Şi odată ajunşi în „locuinţele” casei Tatălui, vom rămâne acolo (Ioan 14:2-3 ). Ce contrast cu „Ţoanul” unde trebuie neîncetat să demontăm cortul!

Cum să înţelegem, de altfel, indicaţia că Hebronul a fost construit cu şapte ani înaintea Ţoanului din Egipt?

Să ne gândim mai întâi la aceasta: Domnul Isus a venit în această lume de la Tatăl Său, din „Hebron” ca să ne aducă în comuniune cu Dumnezeu prin lucrarea Lui de la cruce, astfel încât putem spune acum: „Comuniunea noastră este în adevăr cu Tatăl şi cu Fiul Său, Isus Hristos” (1. Ioan 1:3 ). Preafericit adevăr! El ne-a adus la „valea Hebron”. Locuim deja la „Hebron” şi  ne bucurăm de comuniunea cu Tatăl şi Fiul.

Dar gândul de a ajunge acolo era deja în inima lui Dumnezeu înainte ca „Ţoan” să existe, înainte să existe această lume de neorânduială şi de tulburare. Într-o perioadă de timp desăvârşită dinainte („şapte ani”), da, înainte de întemeierea lumii după cum învaţă Noul Testament, Dumnezeu ne alesese în Hristos, ca să fim „sfinţi şi fără pată înaintea Lui, în dragoste” (Efeseni 1:4 ). Nu avem noi toate motivele de a-I aduce mulţumiri lui Dumnezeu pentru că Hebronul a fost construit înainte de Ţoan?

sursa: https://comori.org/