Enoh E. A. Bremicker

Categorie: Invataturi biblice
 

„Enoh a umblat cu Dumnezeu.“ Duhul lui Dumnezeu ne descrie cu aceste scurte cuvinte un bărbat al credinţei din Vechiul Testament (Geneza 5:2-24 ). Enoh a fost unul din cei doi credincioşi ai vechiului legământ, care nu au trecut prin moarte, ci au fost răpiţi de Dumnezeu. Astfel, Enoh este o imagine a Adunării lui Dumnezeu din zilele noastre, care, ca şi el, va fi răpită la Domnul ei înainte de venirea în curând a judecăţilor peste acest pământ.

Se pare că a fost foarte important pentru Dumnezeu să ne spună că Enoh umbla cu El, pentru că altfel nu ar fi amintit de două ori acest fapt. Aceste cuvinte sunt un indicator pentru noi astăzi. Şi de la noi aşteaptă Dumnezeu o astfel de umblare cu El, adică un comportament care este în concordanţă cu El. Această umblare împreună cu Dumnezeu poate fi descrisă prin următoarele trei caracteristici:

1. Aceeaşi ţintă: Chiar şi în lucrurile pământeşti, doi oameni pot merge pe acelaşi drum împreună, numai dacă urmăresc aceeaşi ţintă. Acest principiu îl putem aplica în diverse domenii ale vieţii, de exemplu la viaţa profesională, la viaţa de căsnicie şi de familie. Dar acest principiu are valabilitate deosebită pentru umblarea cu Dumnezeu. Dumnezeu urmăreşte întotdeauna un scop cu viaţa copiilor Săi. Ţinta finală este Casa Tatălui cu slava sa. Numai dacă avem în faţa ochilor această ţintă, suntem creştini cu o orientare clară, care pot merge cu Dumnezeu pe acelaşi drum. Dacă avem alte ţinte pentru viaţa noastră, respectiv aceste ţinte au prioritate, există pericolul mare de a merge pe drumuri proprii şi de a nu umbla cu Dumnezeu.

2. Acelaşi drum: Aceeaşi ţintă este de fapt o premisă pentru un drum comun, dar nu este suficientă. O umblare împreună presupune şi aceeaşi cale, calea lui Dumnezeu. În lume se spune: „Multe căi duc la Roma“, dar aceste cuvinte nu pot fi aplicate nici pe calea păcătosului spre Dumnezeu, nici pe calea creştinului pe acest pământ spre ţintă. Există o singură cale spre ţinta noastră, pe care putem merge în părtăşie cu Dumnezeu. Această cale ne este descrisă în Biblie, unde găsim urmele paşilor Mântuitorului nostru, care a fost acum 2.000 de ani pe acest pământ şi a mers înaintea noastră pe cale. Dacă vom călca pe urmele paşilor Lui, vom avea siguranţa de a merge pe o cale comună cu Dumnezeu, adică de a umbla cu El.

3. Aceeaşi viteză de mers: Doi călători pot merge într-adevăr împreună pe acelaşi drum, numai dacă au aceeaşi viteză de mers. Acest lucru are valabilitate şi pentru umblarea spirituală cu Dumnezeu. Sunt posibile două abateri:

a) Mergem prea repede: Am putea, să spunem aşa, să o luăm înaintea lui Dumnezeu, şi atunci există pericolul foarte mare să cădem. De câte ori nu am văzut copii mici, care s-au desprins deodată din mâna tatălui, au luat-o înainte şi apoi, în ciuda atenţionării tatălui, au căzut. Ca exemplu îl avem pe Petru, care considera că Îl poate urma pe Domnul său până la moarte, dar care apoi a trebuit să facă o experienţă amară. Admirăm apoi harul lui Dumnezeu, care l-a ajutat pe Petru pe cale şi care ne stă şi nouă mereu la dispoziţie în toate slăbiciunile şi eşecurile noastre.

b) Mergem prea încet: Dacă mergem mai încet decât Dumnezeu, atunci rămânem în urmă şi Îl pierdem din vedere. Aşa a fost cu poporul Israel, când Dumnezeu a dorit să-l ducă în ţara promisă. Poporul a dat înapoi şi n-a fost gata să meargă cu Dumnezeu. A rămas în urmă de teama duşmanilor din ţară şi astfel a părăsit calea pe care dorea Dumnezeu să-l conducă şi pe care ar fi fost binecuvântat. Şi aici putem vedea harul care a acţionat. Poporul a trebuit să suporte urmările încăpăţânării sale, dar 38 de ani mai târziu, Dumnezeu l-a putut introduce în ţara promisă.

„Enoh a umblat cu Dumnezeu.“ Să ne îmbărbătăm astăzi prin acest credincios din timpurile trecute de a merge pe o cale pe care Dumnezeu este cu noi. A umbla cu Dumnezeu este un drept pe care îl avem pentru timpul în care mai trăim pe acest pământ. Va sosi curând clipa când îl vom părăsi. Domnul vine curând. De aceea, până atunci, să-i facem această bucurie şi să mergem împreună cu El pe cale.

sursa: https://comori.org/