"Cum studiem Scripturile?" Alfred E. Bouter

Categorie: Invataturi biblice

Pe masură ce începem sau continuăm să studiem orice text al Scripturii, să ne amintim că Scripturile exprimă mărturie pentru persoana Domnului nostru. Acest lucru ne ajută să învăţăm cum să studiem Cuvântul lui Dumnezeu. Să privim la câteva texte din Scriptură care ne răspund la întrebarea de mai sus şi care ne vor stimula interesul.

Cercetând Scripturile

“Voi cercetaţi Scripturile, pentru că gândiţi că în ele aveţi viaţa eternă, şi ele sunt acelea care mărturisesc despre mine” (Ioan 5:39 , vezi şi 7:52). Verbul a cerceta înseamnă a face un studiu complet, a încerca să aflii, sau a examina amănunţit. Aceasta ar trebui să fie modul nostru de abordare cu privire la Scripturi, nu să ne sporim cunoştinţele - aceasta se va întâmpla, de asemenea, deşi nu este scopul principal - ci să aflăm ce spune Cuvântul lui Dumnezeu despre Hristos. Acelaşi verb este folosit pentru cercetarea Duhului despre “adâncimile lui Dumnezeu” (1. Corinteni 2:10 ). Petru foloseşte acest verb (în greacă eraunáō) pentru profeţii[1] Vechiului Testament care “cercetând spre care sau ce fel de timp arăta Duhul lui Hristos, care era în ei, mărturisind dinainte patimile care erau pentru Hristos şi gloriile de după acestea”(1. Petru 1:11 ). Apoi Petru adaugă, referindu-se la aceşti profeţi: “Lor le-a fost descoperit că nu pentru ei înşişi, ci pentru voi slujeau ei acele lucruri, care v-au fost vestite acum prin cei care v-au predicat Evanghelia prin Duhul Sfânt trimis din cer, lucruri în care îngerii doresc să privească de aproape”(1. Petru 1:12 ). Pentru a avea o idee despre ce implică o astfel de cercetare, să comparăm această investigaţie şi examinare în alte trei texte din Scriptură care arată cum cercetează Dumnezeu. Din aceste versete putem concluziona că Dumnezeul nostru ne va ajuta, prin Duhul Sfânt, să cercetam Scripturile pentru a învăţa mai multe despre Hristos.

Duhul Sfânt cercetează despre “ceea ce ochiul nu a văzut şi urechea nu a auzit şi la inima omului nu s-a suit, este ceea ce a pregătit Dumnezeu pentru aceia care-L iubesc. Iar nouă Dumnezeu ni le-a descoperit prin Duhul Său, pentru că Duhul cercetează toate, chiar adâncimile lui Dumnezeu”(1. Corinteni 2:9-10 ). Acest pasaj desluşeşte cum Duhul Sfânt ia aceste lucruri profunde - rânduite, pregătite şi descoperite de Dumnezeu apostolului Pavel şi dăruite credincioşilor (1. Corinteni 2:7-12 ) - şi explicate de Scripturi şi prin lucrarea Lui în noi(1. Corinteni 2:13 ). “Cel care cercetează inimile ştie care este gândirea Duhului”(Romani 8:27 ) “ …toate adunările vor cunoaşte că Eu sunt Cel care cercetează rărunchii şi inimile; şi vă voi da fiecăruia după faptele lui”(Apocalipsa 2:23 ). Să cercetăm Scripturile să aflăm mai multe în ceea ce-L priveşte pe cel preaiubit (Psalmul 45 )!

Meditând la Scripturi - Digerare şi însuşire

Al doilea punct de scos în evidenţă este chestiunea meditaţiei; nu tehnici faimoase făcute de oameni, ci o metodă dăruită de Dumnezeu prin care noi putem deveni mai familiari cu Scripturile. Apreciind Cuvântul lui Dumnezeu, începem şi continuăm să citim, studiind, memorând, reflectând. Digerarea sau asimilarea Cuvântului are scopul de a ne apropia de gândurile lui Dumnezeu, făcându-le să fie şi ale noastre. Făcând aşa, vom asimila acele gânduri, astfel încât devenim, în practică (starea, condiţia noastră), ceea ce Cuvântul spune că suntem în Hristos (poziţia noastră). În acest proces de formare, ne vom asemăna mai mult cu Hristos, pe măsură ce Îi urmăm exemplul, fiind hrăniţi şi călăuziţi de Cuvântul lui Dumnezeu. Hristos a fost marele Împlinitor al Cuvântului. Pe măsură ce Îl urmăm, vom creşte în harul şi în cunoştinţa Lui(2. Petru 3:18 ). Psalmul 1 arată o frumoasă imagine morală a Domnului Isus, mergând pe căile dreptăţii, hrănindu-se cu Cuvântul lui Dumnezeu, şi crescând şi aducând roade pentru Dumnezeu. Versetul 1 descrie dedicarea Lui voii lui Dumnezeu, în timp ce era caracterizat de dreptate practică şi de fericire adevărată. Versetul 2 arată cum se ocupa cu Cuvantul zi şi noapte într-un proces de hrănire în desfăşurare, asimilând şi crescând. Acest lucru avea în vedere aducerea de roade pentru Dumnezeu (Psalmul 1:3 ). Dumnezeu doreşte ca noi să ne ocupăm cu Cuvântul şi să-l împlinim (vezi Iosua 1:8 ) în acelaşi mod în care a făcut-o Hristos - nu doar să-l cunoaştem intelectual, ci să-l cunoaştem având în vedere aplicarea lui în practică (Ioan 13:17 ).

Comparând Scripturile - într-o manieră spirituală

“Comparând lucruri spirituale cu mijloace spirituale” (1. Corinteni 2:13 , NKJV) presupune faptul că nu putem număra mere împreună cu pere, pentru că ele reprezintă categorii diferite de fructe. Pentru a compara lucruri spirituale, lucrurile profunde ale lui Dumnezeu, nu putem folosi lucruri fireşti, sau mijloace nespirituale. Necredincioşii nu au nici măcar capacitatea de a recepţiona gândurile lui Dumnezeu, pentru că omul firesc, natural, nu poate înţelege, stăpâni sau primi gândurile lui Dumnezeu. Mai mult, chiar ca şi credincioşi trebuie să fim într-o condiţie spirituală potrivită înaintea lui Dumnezeu, pentru a primi gândurile Sale. Ca şi credincioşi, prin urmare, trebuie să ne supunem mintea noastră, gândirea noastră, Duhului lui Dumnezeu şi Cuvântului Său şi nu să încercăm să supunem Cuvantul Său gândirii noastre omeneşti. Dintre multele exemple ale eşecului în acest punct de vedere care pot fi date, menţionez o interpretare a textului din Luca 1:3 , un pasaj care vorbeşte despre lucrurile pe care Luca le-a cercetat, scriindu-le “în ordine”.

Fiindcă Luca este foarte exact ca istoric, unii au tras concluzia că “ în ordine” înseamnă întotdeauna o ordine cronologică. Poate fi cazul , în general, sau chiar aproape mereu să fie aşa, dar Duhul Sfânt are un plan mai profund, şi Luca pune lucrurile “ în ordine” potrivit cu acel plan, care face parte din misterul inspiraţiei divine. Acesta este prin urmare adevăratul înţeles al afirmaţiei lui Luca. Uneori poate chiar deviază de la ordinea cronologică exactă, nu pentru a fi neadevărat (desigur că nu): dar ca să accentueze o ordine morală specifică sau un alt aspect al planului gândit de Duhul Sfânt. Asemănător, în comparaţia noastră Scriptură cu Scriptură, trebuie să folosim mijloace spirituale, care presupun nevoia de a fi în condiţia spirituală potrivită şi supunerea noastră Duhului Sfânt.

Scripturile şi dăruirea din toată inima

Studiaţi cu devotament şi dăruire. Să luăm două exemple de astfel de devotament, care ne pot ajuta în studierea Cuvântului lui Dumnezeu. Primul exemplu este atitudinea profeţilor de a căută şi a cerceta lucrurile lui Dumnezeu (1. Petru 1:10-11 ) neînţelegând pe deplin ce scriau [2]. Al doilea exemplu este interesul pe care îl au îngerii, plecându-se pentru a privi aceste lucruri, chiar înţelegând că aceste lucruri nu erau pentru ei personal. Dacă profetii şi îngerii[3] erau atât de interesaţi de Cuvântul lui Dumnezeu încât “cercetau” şi “priveau în jos” pentru a examina şi a înţelege mai bine, cu atât mai mult este de datoria noastră să facem aşa: să privim (vezi Luca 24:12 ; Ioan 20:5,11 ) şi, într-o atitudine de smerenie şi adorare, să studiem lucrurile pe care Dumnezeu ni le-a dat să le cunoaştem, să le savurăm, şi! Iacov a scris din acest motiv: “Dar cine şi-a adâncit privirea în legea desăvârşită, aceea a libertăţii, şi a stăruit în ea, nefiind un ascultător uituc, ci un împlinitor cu fapta, acesta va fi fericit în lucrarea lui”(Iacov 1:25 ). Verbul tradus “a-şi adânci privirea” înseamnă a se apleca, sau a se îndoi cu scopul de a vedea mai bine sau mai clar. Dacă avem o astfel de dorinţă şi ne dedicăm pentru studierea Cuvântului lui Dumnezeu, atunci vor fi roade pentru Dumnezeu. Va fi un rod şi pentru noi de asemenea, pentru că vom creşte pe măsură ce Îl vom urma pe Hristos şi exemplele puse înaintea noastră în Cuvântul Său.

[1] Cealaltă “faţă a monedei” a zelului şi interesului pe care l-au arătat profeşii , este exprimată de Amos, “Domnul Dumnezeu nu va face nimic fără să descopere taina Sa slujitorilor Săi, profeţii”(Amos 3:7 ).

[2] Ei au scris despre gloria lui Mesia care va veni precum şi despre suferinţele şi moartea Lui, fără nici un indiciu că ar fi stiut să facă legatura între ele pe măsură ce au căutat şi au cercetat cu atenţie. Rabinii, mergând dincolo de căutare şi cercetare, mai târziu au susţinut teoria că există doi Mesia. Din cauza autorităţii definitive a Duhului Sfânt, şi a eventualei lămuriri de către acelaşi Duh, aceste profeţii nu au eşuat niciodată. Ele asigură dovezi de necontestat ale inspiraţiei Scripturii, motive clare pentru a crede în mesajul Scripturii şi pentru a te încrede în Dumnezeu că Îşi va îndeplini planul peste veacuri.

[3] Cuvântul înger sau mesager (Gr. ángelos) se întâlneşte de 21(3x7) de ori în Fapte, şi de 25 de ori în Evanghelia după Luca. Adesea vom găsi în scrierile lui Luca că anumite cuvinte se întâlnesc de 7 ori, sau de multipli de 7 ori, arătând cum Evanghelia după Luca şi Fapte se leagă împreună.

sursa: https://comori.org/