"Care este pacea pe care o dă Isus?"

Categorie: Invataturi biblice
 

Scopul absolut este să am pace și odihnă în toate circumstanțele, în tot felul de necazuri. Cum obțin acest tip de pace?

„Vă las pacea, vă dau pacea Mea. Nu v-o dau cum o dă lumea. Să nu vi se tulbure inima, nici să nu se înspăimânte.” Ioan 14:27. Isus a dat aceste cuvinte ucenicilor Lui când Și-a luat rămas bun. Au fost niște cuvinte minunate de consolare. El nu le dă pacea pe care o dă lumea - lucru pentru care trebuie să fim extrem de recunoscători.

Motivul păcii trebuie să fie mereu ancorat în ceva. Pacea pe care o dă lumea este temporară și instabilă, întrucât se bazează pe alți oameni și pe lucruri pământești.

Acest tip de pace este prezent când toate lucrurile merg bine, când oamenii vorbesc bine despre tine și când primești și ceva cinste și laudă; când ai stabilitate financiară și lucrurile merg bine în majoritatea aspectelor. Majoritatea oamenilor știu că această pace este extrem de vicleană, ciudat totuși că majoritatea aspiră către ea. Dacă acum lucrurile par plăcute și lăudabile, peste 5 minute toate sunt cu susul în jos.

Pacea pe care o dă Isus

Meșterul știa aceste lucruri și de aceea a venit cu o ofertă mult mai bună pentru noi; a venit cu pacea lui Dumnezeu - o pace sub toate circumstanțele! Este o pace de o calitate superioară; una stabilă și neschimbabilă, care nu depinde de oameni sau de această lume, căci este ancorată dincolo de perdea - în lumea cerească.

Din natură, toți suntem fiii neliniștii. (Numeri 24:17). Nu cunoaștem cărările păcii. (Romani 3:17). Deci, cum obținem această pace? Nu este un lucru generat automat, ci această pace devine cu timpul o parte din viața noastră, atunci când acordăm atenție poruncilor lui Dumnezeu și Cuvântului Lui. „Dacă Mă iubeşte cineva, va păzi Cuvântul Meu, şi Tatăl Meu îl va iubi. Noi vom veni la el şi vom locui împreună cu el.” Ioan 14:23. Nu poate fi nimic decât pace cu Tatăl și Fiul în inima și gândurile noastre. (Apocalipsa 3:20)

„O! de ai fi luat aminte la poruncile Mele, atunci pacea ta ar fi fost ca un râu, şi fericirea ta, ca valurile mării.” Isaia 48:18. „Multă pace au cei ce iubesc Legea Ta şi nu li se întâmplă nicio nenorocire.” Psalm 119:165.

Această pace este umplută cu credință, odihnă, siguranță și putere. Pavel o avea în posesie. El a suferit mult - a fost persecutat, disprețuit, dezonorat, ocărât, tratat incorect, etc.; a suferit multe necazuri, dar era atât de curajos încât le-a scris Romanilor în capitolul 8:38-39: „Căci sunt bine încredinţat că nici moartea, nici viaţa, nici îngerii, nici stăpânirile, nici puterile, nici lucrurile de acum, nici cele viitoare, nici înălţimea, nici adâncimea, nicio altă făptură, nu vor fi în stare să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu care este în Isus Hristos, Domnul nostru.”

El știa unde duc toate necazurile lui. Noi suntem mântuiți prin suferințe, nu în lipsa lor. În suferințe învățăm să ne cunoaștem pe noi și pe Dumnezeu - slăbiciunea noastră și puterea lui Dumnezeu! Te-ai putea gândi că dacă nu aș avea atât de multe necazuri, aș avea pace, dar nu așa funcționează lucrurile. Scopul final este să avem odihnă și pace în toate circumstanțele, în tot felul de necazuri. Așa au trăit Maistrul și toți apostolii. Toți care doresc să trăiască o viață temătoare de Dumnezeu vor avea aceeași experiență.

„V-am spus aceste lucruri ca să aveţi pace în Mine. În lume veţi avea necazuri; dar îndrăzniţi, Eu am biruit lumea.” Ioan 16:33. Este copleșitor! Să birui lumea cu tot ce este în ea - ce triumf! Aceasta este calea pentru noi! (1 Ioan 5:4).

Cum primesc pacea lui Dumnezeu

Există multă neliniște în natura noastră umană precum: egoism, aroganță, nerăbdare, mânie, invidie, cruzime, etc. Simțim că aceste lucruri doresc să se facă vizibile atunci când suntem în necazuri - devenim neliniștiți, iar, ca rezultat, nu primim pacea lui Dumnezeu în circumstanțe. Dar când noi, prin harul și puterea lui Dumnezeu, luptăm lupta ce abună a credinței până la biruință, obținem pace în jurul nostru și în noi. Gândește-te ce fantastic este când asta are loc în viața noastră și în situațiile în care intrăm!

„Nu te lăsa biruit de rău, ci biruie răul prin bine.” Romani 12:21. Dacă facem asta, rezultatul este pace, dar dacă facem opusul, am trăit toți că primim doar neliniște - nu doar în jurul nostru, ci și în interiorul nostru. Dar, cei care biruie răul prin bine, treptat învață să cunoască mai bine calea păcii. Ce minunat este acest lucru! Să dorim noi pacea lui Dumnezeu!

Acest articol a fost tradus din norvegiană și a fost prima dată publicat în revista periodică BCC, Skjulte Skatter (Comori Ascunse), sub numele de „Nu așa cum o dă lumea” în iunie/iulie 2019.
© Copyright Stiftelsen Skjulte Skatters Forlag

sursa: https://crestinismactiv.ro/