Acolo Îl veţi vedea. Samuel Prod'hom

Categorie: Invataturi biblice
 

„Dar cei unsprezece ucenici au mers în Galileea, la muntele unde le rânduise Isus. Şi, când L-au văzut, I s-au închinat...“ (Matei 28:16-17 ).

În mesajul îngerului către femeile venite la mormântul Mântuitorului, ca şi în acela al Domnului, găsim răspunsul la o nevoie reală, aceea de a-L vedea pe Hristos, nevoie pe care Duhul lui Dumnezeu vrea să o trezească în orice credincios; de aceea este spus de două ori: Acolo Îl vor vedea. Pentru a răspunde la această nevoie a ucenicilor, martori ai înălţării Domnului Isus, au fost trimişi doi îngeri să le spună: „Acest Isus, care a fost înălţat de la voi în cer, aşa va veni, în felul în care L-aţi văzut mergând spre cer“ (Faptele Apostolilor 1:11 ). Multe pasaje, care vestesc această venire, ne spun nu numai că vom părăsi mizeriile acestui pământ, ci şi că vom fi cu Domnul. Apostolul Pavel încheie relatarea revelaţiei venirii lui Hristos pentru a-i ridica pe ai Săi, spunând: „Şi astfel vom fi totdeauna împreună cu Domnul“ (1. Tesaloniceni 4:17 ).

Dar, scumpi cititori care iubiţi pe Domnul, aşteptând gloriosul moment în care Îl vom vedea aşa cum este şi în care vom fi făcuţi asemenea Lui, noi avem prilejul de a-L vedea, prin credinţă, prezent în mijlocul sfinţilor adunaţi în Numele Său pe acest pământ! De acest privilegiu s-au bucurat şi ucenicii, cărora femeile le-au transmis mesajul Domnului.

„Dar cei unsprezece au mers în Galileea, la muntele unde le rânduise Isus.“ Cuvântul Domnului are autoritate pentru credincios. Gândul Său, odată cunoscut, devine un ordin şi fiecare dintre cuvintele Sale o poruncă.

Ucenicii L-au ascultat şi L-au văzut pe Domnul pe pământ; şi noi avem acelaşi privilegiu în acest timp, când Domnul este absent cu trupul. El ne spune: „Pentru că unde sunt doi sau trei adunaţi în Numele Meu, acolo Eu sunt în mijlocul lor“ (Matei 18:20 ). Este un mare privilegiu de a putea răspunde la dorinţa exprimată de Acela care a murit nu numai pentru a ne scăpa de judecata lui Dumnezeu, ci şi pentru a aduna într-un singur Trup pe copiii lui Dumnezeu cei risipiţi. Nimic nu are mai multă putere decât autoritatea iubirii, care ne invită să ne întâlnim cu Domnul pe acest pământ, aşteptând să o facem şi în cer. Cum am putea să dorim întoarcerea Sa pentru a fi cu El şi să neglijăm strângerea la un loc a credincioşilor în jurul Persoanei Sale în această lume? Toţi aceia care răspund la dorinţa exprimată de Domnul, întâlnindu-se acolo unde EL a spus că va fi în mijlocul celor doi sau trei adunaţi în Numele Lui, câştigă o bucurie şi o binecuvântare pentru sufletul lor, nemărginit mai mare decât cei care se adună numai pentru a auzi o expunere din Cuvânt sau o predică a unuia sau a altuia dintre predicatori, după alegerea lor; a se aduna în acest scop înseamnă a prefera pe slujitor în locul Stăpânului. Fără îndoială, Stăpânul poate să Se servească de un frate pentru a da binecuvântare, dar această binecuvântare va fi simţită mai ales de către cei care vor fi venit să caute prezenţa Domnului din ascultare faţă de Cuvântul Său şi pentru a răspunde dorinţei inimii Sale.

În mesajul adresat ucenicilor se găseşte un principiu important de reţinut privitor la locul unde Se arată Domnul; pentru ucenici era Galileea. De ce nu era templul din Ierusalim, locul unde Dumnezeu Şi-a pus Numele şi de unde binecuvântarea trebuia să se răspândească şi de unde se va răspândi peste tot pământul, în viitor? Prezenţa lui Dumnezeu nu mai era în ceea ce El numise altădată casa Sa; Dumnezeu a fost lepădat în Persoana Domnului Isus. A fost introdusă o nouă ordine de lucruri cereşti, cu toate că se petrec aici, pe pământ, iar CENTRUL acesteia este Hristos cel dispreţuit şi lepădat. Cei care Îl urmează pe Hristos, ascultând de Cuvântul Său, Îl caută acolo unde El le porunceşte să se ducă. Ei au parte de dispreţul aruncat asupra Numelui Său de către lumea care vrea religia ei, fără să se conformeze cuvintelor Domnului. Să ne amintim că dispreţul lumii va însoţi întotdeauna credincioşia faţă de Domnul, dar ocara lui Hristos este mai slăvită decât tot ceea ce poate preţui omul.

din revista „Cercetaţi Scripturile”

sursa: https://comori.org/