"Ilustratii despre boli si suferinte fizice" - Ilustratie pentru predici

Categoria: Ilustratii pentru predici

Misiune inainte de moarte

Sal avea 30 de ani, era viguros si atletic dar i s-a descoperit o forma deosebita de cancer osos, care i-a adus moartea doi ani mai tarziu. In toata aceasta perioada, a fost nevoit sa poarte tot timpul un corset, care-i proteja intregul corp din cauza multiplelor fracturi, cauzandu-i o durere cumplita. In ciuda acestei suferinte, acesti ultimi ani ai vietii au fost cei mai bogati pentru el.

Sal a gasit o mare semnificatie a vietii sale, pentru ca in aceasta pozitie a putut sa slujeasca multor tineri, raspunzandu-le la problemele cu care acestia se confruntau.

El era purtat prin salile de clasa ale scolilor din zona in care locuia, consiliind adolescentii care erau robiti de consumul de droguri. Si-a folosit boala ( cancerul ) si exemplul trupului sau care se deteriora vizibil, ca o parghie puternica in misiunea si slujirea sa.

Marturia lui a fost foarte eficienta. Intreaga audienta tremura cand Sal, imobilizat in corsetul lui in carut, spunea: „Vreti sa va distrugeti trupurile cu narcotice, heroina si alcool? Sau vreti sa le zdrobiti aruncandu-va in gol de pe podul Golden Gate ori de pe alte cladiri inalte? Nu faceti asta! Dati-mi mie trupul vostru! Eu vi-l doresc! Eu il voi accepta chiar daca voi nu va mai suportati. Pentru ca eu vreau sa traiesc!”

Limitele medicinei

     Un om tare abatut a intrat in cabinetul unui psihiatru foarte renumit si i-a zis: „Nu mai am nicio placere sa traiesc. Viata a devenit mult prea fara sens, prea confuza…”

„Da”, raspunse psihiatrul, „te inteleg foarte bine. Fiecare avem problemele noastre. Am sa-ti prescriu un tratament pe care va trebui sa-l urmezi un an de zile. Te costa cam 50$ pe saptamana.”

„Inteleg, Doctore, asta va rezolva problemele dumneavoastra. Cu ale mele insa cum ramane?”

Arturo Toscanini

     Un exemplu de handicap transformat in biruinta este ceea ce i s-a intamplat lui Arturo Toscanini. El si-a indatorat propulsarea in arena publica faptului ca era miop. Pe cand era inca un simplu violoncelist, a trebuit sa invete pe dinafara toate partiturile simfonice.

Intr-o buna zi, dirijorul s-a imbolnavit si singurul care cunoastea partitura pe dinafara era tanarul Toscanini. La numai 19 ani a trecut in fruntea formatiei muzicale si toata sala l-a ovationat indelung. Aparentul lui handicap l-a ajutat nu numai sa salveze spectacolul, ci si sa devina unul dintre cei mai ilustri manuitori ai baghetei din toate timpurile. Fara miopie… ar fi cantat in continuare intr-una din orchestrele obscure din Italia.

sursa: https://www.loribalogh.ro/