text Eseuri crestine

Pandemia de Coronavirus se va termina până la sfârșitul anului 2021! Argumente din istorie

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Laura Daniela Marinau

În aceasta perioadă stresantă, după ce popoare întregi, de pe tot pământul, au fost terorizate de vedeta spurcată numită “noul virus COVID-19”, este necesar și un mesaj dătător de speranță. Din istorie aflăm că au existat epidemii mult mai grave, fără remedii naturiste sau farmaceutice, cum au fost izbucnirile de ciumă bubonică-plaga “morții negre”. Din VT citim despre ciuma de 3 zile din timpul lui David, când au pierit într-o singură zi 70 000 israeliți din Ierusalim și din împrejurimi.

A existat epidemia de ciumă de la Marsilia din 1720, când au murit 100 000 de oameni doar în Franța. În Tările Române, așa numita “ciumă a lui Caragea” a provocat un numar necunoscut de decese, dar suficient de înfricoșătoare, așa încât “se risipiseră orășenii prin sate și sătenii prin pustii”-după cum ne relatează Ion Creangă. In orice caz, se estimează că, în timpul “morții negre” medievale (secolul 14) ar fi pierit între 40 și 50 procente din populația Europei. Atunci a fost perioada la care se referă Boccacio in „Decameron”.

În jurul anului 1820, apoi in timpul războiului Crimeei (1853-1856), iar la noi în țară în 1913, cu ocazia așa-numitelor războaie “balcanice”, au fost epidemii de holeră, cu o mortalitate de până la 80% în primele luni, pentru ca să scadă la 70% apoi. În America de Sud a fost, în aceeași perioadă, holera epidemică, imortalizată de G. G. Marquez în romanul ecranizat “Dragoste în vremea holerei”. Nu existau nici antibiotice(tetraciclina e eficientă pe vibrio cholerae), nici perfuzii intravenoase pentru rehidratare și, după cum ne informează Creangă, se credea că a mai primi lichide în plus ar fi fost letal. Desigur, după cum ne istorisea povestitorul nostru național - el atunci a băut “un cofăiel de apă pe ceas”- nu era recomandat să mai primeasca apă din fântâni infectate, dar ceai fiert bine si răcit l-ar fi ajutat. Interesant este că au funcționat leacurile băbești ale bunicii lui sau pur și simplu el a avut zile și imunitate sănătoasă.

Dar, aceste boli bacteriene, deși cu izbucniri epidemice de 1-2 ani, nu pot fi comparate, fiind prea grave, prea letale, cu epidemiile de gripă din secolul XX, sau cu prezenta pandemie. Variola, care genera și ea epidemii periculoase, a fost eradicată din sec. XX. (cu excepția unor laboratoare care o păstrează ca pe o specie ocrotită, fiind pe cale de dispariție, sărăcuța). Epidemiile de poliomielită la copii se pretinde că au fost rezolvate(in SUA și în Europa) prin vaccinări repetate, perseverente (de 45 de ani încoace). Dar, cine călătorește, de exemplu în Indonezia și în alte zone din Asia, Africa, trebuie să se vaccineze atunci(chiar dacă s-a mai vaccinat în ultimii 5 ani) pentru ca acolo circulă…virusurile sălbatice.

Să ne referim acum la pandemia de “gripă spaniolă”, se pare prima menționată în istorie. (Deși epidemii de gripă au mai fost, mai ales în America de Sud și Centrală, aduse în secolele XV și XVI de către Cristofor Columb și urmașii lui, conchistadorii. Aceștia au făcut, se pare, un “ schimb cultural” cu băștinașii sud-americani de la care au preluat cafea, cacao, dar și…sifilis. Ca să nu pară mai puțin generoși, le-au dat în schimb rachiu și…gripă, de ambele plagi indienii americani murind pe capete.)

După primul război mondial, învinuit pentru 10 milioane de victime, Europa si SUA, cu populații șubrezite de foamete și de teroarea luptelor, au trebuit să se confrunte cu un flagel nemilos, ca o pedeapsă divina: gripa “spaniolă”. Când l-au depistat pe pacientul “zero”, în 6-05-1920, se pare că era…American, dar era încă de atunci la modă să dai vina pe alte popoare. În orice caz, au fost cel puțin 50 milioane de morți în Europa și peste 100 milioane (dupa unele surse, 180!) de decese în întreaga lume, dintre care sugarii, gravidele, bătrânii, dar și soldații tineri erau majoritatea. O adevărată tragedie, cu morți tineri. Evident, atunci nu existau antibiotice, nici metode eficiente de terapie intensivă –ca ventilația asistată, sau mecanică, nici vaccinuri, asa că victimele au murit din cauze naturale. Sau mai bine zis, acestea le-au fost zilele lor de la Dumnezeu. Dar, în acea perioadă tragică, pandemică, ce-a durat sub 2 ani, între 1918-1920, s-au născut o mulțime de copii(baby-boom), dintre care o parte au ajuns centenari (în Germania, Italia, UK) și au necesitat o nouă pandemie pentru a dispărea. Într-o pandemie s-au născut, în cea actuală au trecut la cele veșnice(chiar și cu prințul Charles, regala lui mamă era însărcinată din 1920). Dar, trebuie să reținem din istorie că “lacrimile noastre numarate sunt” și nici plăgile nu țin veșnic. Aleluia!

În restul secolului XX au mai existat tendințe, nu prea timide, spre pandemie ca “gripa asiatică” din 1957-1958, ca gripa Hong-Kong din 1968-1969, care, totuși, fără vaccinuri (dar cu antibiotice-în vogă atunci) au trecut în câte un an și, culmea, nu s-au generalizat …deși mai circulau și atunci oamenii cu avionul.

Dar în secolul 21, caracterizat prin vaccinări „în turma” și obligatorii- pe alocuri, au “explodat”, se pare, gripele.

Poate mai rememorați “pandemia de gripa porcina”cu virus A(H1N1), din anii 2009-2010. Atunci s-au sacrificat în mod "științific" porcii din Romania(adică au fost „eutanasiați” ca să nu se chinuie, apoi arși), pentru ca toți să își cumpere carne de porc de la supermarket-urile patronilor străini, unde carnea de porcine(probabil sintetică) era în mod miraculos neinfectată. Atunci am fost în mod “călduros” somați să ne vaccinăm, cu o alta “creație” Bill Gates, la fel de benefică precum carnea sintetică, mediatizată ca fiind mai “sănătoasă”(? !). Dupa vaccinarea parțial eșuată a urmat o“criza economica” reușită, care la noi a fost “tratată” cu tăieri de salarii ale bugetarilor.

Dar de anul 2013 vă mai amintiți, cand MAE a declarat “pandemia de gripă aviară”cu virus A(H7N9)? Atunci, ca și în 2010, majoritatea populației Europei a refuzat vaccinul. Doar puii au fost sacrificați, iar copiii s-au axat tot mai mult pe meniurile „de plastic” de la McDonalds.

Nu are rost să discutăm despre epidemia de Ebola(2013-2016) sau despre cea cu virus Zika(2015-2016), deoarece acestea nu au fost gripe, ci se transmiteau- nu pe cale aerogena-, ci prin contact mai strâns. De aceea, menționăm doar în treacăt “marea pandemie” de HIV-SIDA(din 1983 până în prezent), pentru care s-au introdus terapii eficace, dar, până acum, nici un vaccin efcient(? !).

În concluzie, au mai fost pandemii, dar până acum, în niciuna nu au fost închiși -de către guverne- oamenii în case, nu au fost obligați să poarte maști în parcuri și nici pe stradă și nu au mai fost închise în toată lumea toate bisericile! ! !

Dar mesajul dătător de speranță este că, dacă epi-pandemiile de gripă de până acum au durat 1-2 ani fără medicina modernă(adică fără minunatele vaccinuri, în esență), ar trebui și noi să ieșim până la sfârșitul toamnei 2021 din pandemie!

Chiar în ciuda medicinei agresive. Domnul cel Indurător va porunci îngerului morții prin covid(dacă există un înger nimicitor al gripei, cum există pentru ciumă) să își bage sabia în teacă. Îi va porunci: “Destul!”

Desigur, aceasta se va întâmpla dacă este o pandemie de la Dumnezeu. Oricum este cu știrea și cu îngăduința Sa. . De criza economica ce va urma, nu avem cum scăpa. Dar sa ne ridicam privirea in sus. Maranatha! Domnul nostru vine! Deci, intr-un fel sau altul, aceasta situație nu va mai dura mult. Aleluia!

Cele mai recente resurse creștine scrise

Călătoria - Seria Moștenirea Râului Străvechi - vol. 3 - roman creștin
Există povești care nu doar se citesc, ci se trăiesc. Cărți care nu se închid odată cu ultima pagină, pentru că ele continuă în inimă. Un astfel de roman este „Călătoria – Seria Moștenirea Râului Stră... Citeste mai mult >>
„Ce îți promit”, roman istoric creștin plin de speranță și har
Uneori, cele mai frumoase povești nu sunt doar despre iubire, ci despre credința care rezistă în mijlocul furtunii. Despre promisiuni care trec peste generații, și despre inimile care se agață de năde... Citeste mai mult >>
„Ce am lăsat pentru tine”, roman istoric creștin care atinge sufletul
Există cărți care nu se citesc doar cu ochii, ci mai ales cu inima. Unele povești se strecoară adânc în suflet și lasă o amprentă care nu se șterge ușor. Așa este și romanul „Ce am lăsat pentru tine”,... Citeste mai mult >>
Jurnal creștin, o călătorie a inimii alături de Dumnezeu
 Trăim într-o lume grăbită, în care liniștea pare tot mai greu de găsit. Totuși, există momente în care inima noastră tânjește după un loc sigur, un colț unde putem să ne așternem gândurile, rugă... Citeste mai mult >>
Biblia pentru copii din 1992, o carte care a crescut generații de credincioși
Există cărți care nu îmbătrânesc niciodată. Păstrate cu grijă pe rafturi, răsfoite cu emoție și dăruite din generație în generație, ele continuă să lumineze sufletele celor care le ating. Așa este și... Citeste mai mult >>
Biblia albastră pentru copii – prima carte de credință
 Există daruri care nu se măsoară în lucruri, ci în lumină. Pentru un copil, Biblia albastră pentru copii nu este doar o carte frumos ilustrată, este o poartă spre iubirea lui Dumnezeu, o chemare... Citeste mai mult >>
Jamie Ogle și cărțile creștine care îți ating inima imediat
Jamie Ogle este unul dintre autorii creștini traduși recent la editura Maranatha, iar cărțile sale reușesc să creeze o punte sinceră între emoție, credință și vindecare. Dacă îți dorești o lectură car... Citeste mai mult >>
Denise Hunter – povești creștine despre iubire și speranță
Într-o lume în care literatura romantică adesea alunecă spre superficial, Denise Hunter reușește să păstreze viu un gen profund și autentic: romanul creștin. Prin povești încărcate de emoție, speranță... Citeste mai mult >>
Cărți creștine care inspiră și transformă vieți
Trăim într-o lume în care ritmul este tot mai alert, iar provocările vieții de zi cu zi pot duce la epuizare, îndoială sau chiar pierderea direcției spirituale. În acest context, cărțile creștine... Citeste mai mult >>
Romane crestine care ating inima
Într-o lume tot mai grăbită, sufletul omului caută sens, pace și speranță. Romanele crestine sunt acele povești care ne amintesc că dragostea, iertarea și credința rămân cele mai puternice forțe ale v... Citeste mai mult >>