Ziua veşniciei şi noaptea vieţii de acum

   O, locaş fericit al cetăţii cereşti! O, zi strălucită a veşniciei, pe care noaptea nu o întunecă niciodată, ci Adevărul preaînalt o luminează neîncetat cu razele sale, zi totdeuna veselă, totdeuna sigură, care nu se schimbă niciodată! O, dacă ar răsări şi peste mine şi să ia sfârşit tot ce este trecător! Ea luminează sfinţilor în veşnică lumină; nouă însă,, care pribegim pe pământ, ne licăreşte de departe doar, ca într-o oglindă.

   Numai cetăţenii cerului cunosc ce zi de bucurie este ziua veşniciei; însă fiii Evei, pribegind pe pământ, gem sub amărăciunea şi tristeţea zilei de acum. Zilele vremii de acum sunt puţine şi rele, şi pline de dureri şi de strâmtorări. Aici omul se întinează cu multe păcate, este cuprins de multe patimi, e împresurat de multe temeri, înlănţuit de multe griji, amăgit de multe ori după lucruri ciudate şi noi, înconjurat de greşeli, atacat de multe ispite, moleşit de plăceri şi chinuit de sărăcie.

   O, când se vor sfârşi toate aceste rele? Când voi fi izbăvit de robia păcatelor? Când voi cugeta doar la Tine, Doamne? Când mă voi bucura deplin în Tine? Când voi fi deplin slobod şi scăpat de toată greutatea sufletească si pământească? Când va veni adevărata pace, pace înăuntru, pace înafară, pace temeinică, veselă si neschimbată în veci? Prea bunule Isuse, când îmi va fi dat să Te văd şi să privesc slava Împărăţiei Tale? Când vei fi pentru mine totul în toate? Când voi fi cu Tine în Împărăţia pe care ai pregătit-o aleşilor Tăi de la înteimeierea lumii? Am rămas părăsit şi sărac şi sunt străin în ţară duşmană unde sunt doar războaie si nenorociri...

   Mângâie-mă, Doamne, în surghiunul meu, alină-mi durerile căci pe Tine Te doreşte inima mea. Povară îmi este tot ce-mi dă lumea ca mângâiere. De legătura strânsă cu Tine doresc să mă bucur dar nu pot ajunge la aceasta cum îmi doresc. Aş dori sa mă înalţ la cele cereşti, dar cele vremelnice şi patimile neomorâte mă trag spre pământ. Duhul meu doreşte să se înalţe deasupra tuturor lucrurilor, însă carnea mă ţine robit lor, cu toate că eu n-o voiesc. Aşa trăiesc în război cu mine însumi şi am ajuns o povară pentru mine însumi; în timp ce duhul mă trage în sus, carnea mă trage în jos.

   O, cât sufăr înlăuntrul meu când privesc în duhul la cele cereşti, si îndată mulţime de gânduri şi închipuiri lumeşti năvălesc în mine în locul rugăciunii!

   'Dumnezeul meu nu Te depărta de mine! Nu îndepărta cu mânie pe robul Tău!'

   Fulgeră şi risipeşte toate nălucirile cărnii, aruncă-Ţi săgeţile Tale şi zdrobeşte gândurile rele cu care mă împresoară vrăjmaşul. Adună toate simţirile mele şi îndreaptă-le pe toate spre Tine! Fă-mă să uit lucrurile lumii să alung închipuirile păcătoase, să le dispreţuiesc. Grăbeşte şi vino în ajutorul meu, Veşnicule Adevăr, ca să nu mă amăgească nicio deşertăciune. Vino la mine, Dulceaţă Cerească, şi orice necurăţie va fugi dinaintea Feţei Tale. După multimea îndurărilor Tale, iartă-mă de câte ori în rugăciune îmi fuge gândul la altceva decât la Tine.

   Mărturisesc că m-am deprins să fiu cu gândurile împrăştiate. Adesori nu sunt acolo unde îmi este trupul ci acolo unde mă poartă gândul. Iar gândul îmi este acolo unde este ceea ce iubesc... de ce iubesc din fire sau din obişnuinţă, de aceea îmi aduc aminte şi aceea îmi vine curând în minte.

   Pentru aceasta Tu, care eşti Adevărul, ai spus lămurit

   'Unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră.'

   Dacă iubesc cerul, cu plăcere mă gândesc la cele cereşti. Dacă iubesc lumea, mă bucur de fericirile ei şi mă întristez de neorocirile ei. Dacă iubesc trupul, mă gândesc cu plăcere la ale trupului. Dacă iubesc duhul, mă gândesc cu plăcere la cele duhovniceşti. Cu plăcere vorbesc şi ascult pe alţii vorbind despre cele ce iubesc; despre acelea îmi fac şi eu fel de fel de închipuiri şi le iau cu mine acasă. Ferice de omul, Doamne, care a izgonit din inima lui tot ce-l leagă de pământ, care luptă împotriva firii lui şi râvneşte după Duhul, răstigneşte poftele cărnii pentru ca sa-Ţi poată aduce rugăciune curată din cuget curat şi dezbrăcat de toate cele trecătoare, să se unească în cântări cu îngerii!