Un bun venit plin de bucurie

   DUMNEZEU ÎL PRIMEŞTE PE PĂCĂTOS ÎNAPOI ÎN COMUNIUNE CU BUCURIE!

   Acest lucru reiese din două afirmaţii pe care le face Domnul Isus. În primul rând, EL spune:

   "Când era încă departe, tatăl său l-a văzut şi i s-a făcut milă de el".

   Gândeşte-te la aceasta. Isus Domnul, Îl înfăţişează pe Tatăl ceresc în aşa fel încât răspunsul Său imediat faţă de păcătosul care se întoarce este compasiune. Nu mânia, nu frustarea, nu indignarea - oricât de justificate ni s-ar parea nouă - ci COMPASIUNEA.

   Când suntem confruntaţi cu oameni care ne-au rănit sau care au abuzat de relaţia noastră cu ei, răspunsul nostru iniţial - cel care apare fără să-l fi planificat - este de obicei unul de mânie sau de durere. Apoi, dacă suntem cu adevărat 'spirituali' putem încerca să ne ocupăm de aceste sentimente, rugându-L pe Dumnezeu sa ne ajute să vedem lucrurile din perspectiva Lui. În timp, de obicei ne putem raporta la acele persoane într-o manieră civilizată, fără izbucniri de mânie sau fără a le spune cum ne simţim.

   Aceasta face ca primul răspuns emoţional al tatălui să fie cu atât mai uimitor pentru noi. Prin compasiunea sa, el s-a identificat cu durerea şi starea nefericită a fiului său şi a dorit să-i aline suferinţa. Propria sa durere nu a stat în calea capacităţii sale de a se identifica cu durerea fiului său.

   La fel este şi atunci când te întorci la Tatăl Ceresc după ce ai păcătuit. El a avut grijă de durerea personală pe care I-a provocat-o păcatul tău. El nu se concentrează asupra durerii pe care I-ai pricinuit-o. Îndepărtarea durerii şi a suferinţei tale Îi aduce bucurie.

   Vedem, de asemenea, această idee a bucuriei în afirmaţia lui Isus:

   "Şi au început să se veselească".

    A urmat un moment de sărbătoare pentru tatăl, iar el a dat o mare petrecere. Dorinţa lui cea mai mare fusese împlinită; fiul său se întorsese acasă.

   Isus a subliniat aceste elemente ale bucuriei în fiecare dintre cele două pilde care au precedat-o pe aceasta. Când păstorul a găsit oaia pierdută, a spus:

   "Bucuraţi-vă împreună cu mine, căci mi-am găsit oaia pierdută".

   Apoi, în pilda femeii care şi-a pierdut o monedă:

   "După ce l-a găsit, cheamă pe prietenele şi vecinele ei şi zice: 'Bucuraţi-vă împreună cu mine, căci am găsit leul, pe care-l pierdusem."

   Isus a rezumat apoi cele doua pilde spunând:

   "Tot aşa, vă spun că este bucurie înaintea îngerilor lui Dumnezeu pentru un singur păcătos care se pocăieşte."

   Când tu sau orice copil al lui Dumnezeu vă întoarceţi de la păcat, Dumnezeu Se bucură. Dacă este posibil să-I atribuim sentimente omeneşti Tatălui Ceresc, atunci EL 'simte' compasiune pentru tine şi astfel este bucuros atunci când te întorci la El. El nu Se luptă cu sentimente de durere şi gelozie. El a terminat cu acestea odată pentru totdeauna. În schimb, EL Se identifică cu durerea şi frustarea ta şi Se bucură când te vede eliberat.