text Eseuri crestine

Ucigaşul de vise

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Darius Cornean

   Am în mintea mea un întreg cimitir de vise, de-a lungul scurtului pelerinaj prin viaţă; vise care au fost îngropate în timp, pe a căror placă funerară stă scris în mintea mea: Fără Speranţă.

   Şi încep să mă întreb: De ce? Cum au murit? Cine le-a ucis?
   Aceste vise nu sunt altceva decât dorinţe ce-şi propuneau atingerea unor virtuţi divine. Nu vorbesc de vise ieftine care iau naştere pentru interese personale, din egoism, pentru lumea nesătulă de plăcere, ci acele vise care ţintesc sufletul şi doresc apogeul divin al acestuia.

   Acele vise pentru care parcă lumea nu mai luptă, ci le ignoră.
   Totul se petrece la nivelul minţii mele. Aici se dă o luptă ori de câte ori un astfel de vis se naşte. De îndată ce se pregăteşte să intre în lumea reală este continuu urmărit de ceva...
   Strategia acestui ceva pare a fi tot timpul aceiaşi, cu intensitate şi de nepătrunsă complexitate. Scopul acestui ceva e sufocarea visului, uciderea lui înainte de a se materializa în lumea reală şi de a deveni puternic.

   ...Dar cine eşti? Cine e stăpânul tău? Tu nu poţi fi ucis? şi totuşi... Cine eşti? m-am întrebat deseori cu nelămurire despre acest ceva.
   Oare el să fie? El e acel ceva? După o lungă tăcere am replicat:

   ... Da, el este! Acuma ştiu sigur! Îi ştiu numele, e chiar el, e...Gândul!

   El e cel care îmi ucide visele! Cel care mă împiedică să mai visez şi să cred în vise.

   Dar, stai puţin... eu sunt stăpânul lui! Da, chiar eu! Eu mi-am ucis visele, eu mi-am hrănit gândul ucigaş, eu l-am înarmat cu necredinţă, minciună, ignoranţă, neputinţă şi lipsă de curaj.

   De ce nu l-am putut controla, dacă eu sunt stăpânul lui, al gândului?
   Acum înţeleg: gândul e ucigaşul, dar eu sunt sursa lui de existenţă. El e ceea ce eu îi permit să fie: un ucigaş sau un născător de vise.

   Se hrăneşte clipă de clipă, dar numai cu ce îi este permis de mine. Gândul îmi spune cât de responsabil trebuie să fiu, el mă poate ucide şi tot el mă poate învia, el... gândul.

Cele mai recente resurse scrise - Meditatii

Smerenia și supunerea totală: modelul Domnului Isus
Aceasta este o continuare a postării De ce smerenia și renunțarea la sine sunt esențiale pentru transformare - Resurse CreștineVersetul din Coloseni 2:3 vorbește despre profunzimea tainei lui Dumnezeu... Citeste mai mult >>
De ce frica de iad nu produce iubire adevărată
El ne dezvăluie frumusețea Sa strălucitoare, astfel încât să fim copleșiți de admirație și atracție. Aceasta este ilustrată în Psalmi 50:1-2, unde se spune: “Din Sion, care este întruparea frumuseții... Citeste mai mult >>
Frumusețea lui Hristos – adevărata chemare a Evangheliei
Pentru a înțelege cum Dumnezeu intervine în viața omului, astfel încât acesta să fie convins să aleagă oferta Sa în locul ofertei lui Satan și, în acest mod, să poată fi transformat dintr-o stare păcă... Citeste mai mult >>
Desăvârșirea caracterului creștin
Pentru a atinge statura lui Hristos, precum și pacea și odihna în care a trăit El, este necesar un efort constant de ucenicie, urmându-L pe Învățător. Aceasta este singura cale prin care se poate atin... Citeste mai mult >>
Am vizitat "scaunul de domnie al Satanei" în Berlinul de Est
Îngerului Bisericii din Pergam scrie-i: ‘Iată ce zice Cel* ce are sabia ascuţită cu două tăişuri: (Apoc. 2.12) 13 «Ştiu* unde** locuieşti: acolo unde este scaunul de domnie al Satanei. Tu ţii Numele... Citeste mai mult >>
Adorarea
Reverență în închinare Adevărul este că închinarea este elementară până când începe să capete calitatea de admirație. Atâta timp cât închinătorul este preocupat cu sine însuși și cu bunul lui mers, e... Citeste mai mult >>
Golul sufletului: consecința despărțirii de Dumnezeu
La căderea lui Adam, omul a suferit o despărțire spirituală în raport cu Dumnezeu, pierzând astfel accesul la sursele de împlinire completă. Această ruptură spirituală a însemnat o separare de valoril... Citeste mai mult >>
De ce trăim... și pentru ce murim?
Venim pe lume, ne pregătim pentru viață, muncim, avem copii, nepoți, ne bucurăm de viață mai mult sau mai puțin, dar în final totul se sfârșește la mormânt. Mulți oameni percep „rostul vieții” ca fiin... Citeste mai mult >>
Rugăciunea de renunțare
Duhul mă învață să încredințez pe de-a-ntregul voia mea voii Tatălui. Îmi deschide urechea spre a aștepta cu nespusă tandrețe și cu sufletul dispus să învețe ceea ce Tatăl are să îmi spună și să mă î... Citeste mai mult >>
În căutarea Tatălui
În căutarea Tatălui Cami Sesărman Mă aflam departe…Pluteam pe o mare învolburată, agitată, ce părea că are să mă înghită din clipă în clipă. Valurile loveau fără milă, iar spuma lor amară îmi acoperea... Citeste mai mult >>