Ţelurile lui Dumnezeu - 1-

Ţelurile lui Dumnezeu (o discuţie cu tineri creştini)

   Care sunt ţelurile lui Dumnezeu atunci cînd ne rînduieşte asemenea stări în experienţa noastră? (vezi Trăind din credinţă, 1, 2, 3) Ele sunt după cum urmează:

   1. Să îţi arate că nu trebuie să faci nimic pentru propria ta plăcere

   Cînd eşti plin de înflăcărare şi de bucurie, savurezi citirea Bibliei. O citeşti pentru că ea este Cuvîntul lui Dumnezeu sau o citeşti pentru că te delectează?

   Care este scopul rugăciunii tale? A merge înaintea lui Dumnezeu şi a-L căuta pe El doar de dragul Lui, sau a găsi plăcere în rugăciune? Te rogi pentru plăcerea lui Dumnezeu sau îţi părăseşti îndatoririle tale pentru a te ruga?

   Dacă ceea ce faci este din ultimile motive, atunci tu faci totul pentru a te satisface pe tine însuţi. Ţelul tău nu este slava lui Dumnezeu.

   În rîvna ta, s-ar putea să nu îţi dai seama că faci un lucru pentru propria ta plăcere, ci te gîndeşti că îl faci pentru Dumnezeu. Trebuie să reţii că atunci cînd eşti mai înflăcărat, de parcă ai fi în al noulea cer, poate că în realitate eşti cît se poate de carnal! De aceea Dumnezeu îţi ia bucuria şi te pune într-o stare de uscăciune. Cum te simţi ATUNCI?

   Rugăciunea, citirea Bibliei şi mărturisirea ţi se par a fi destul de forţate. Dumnezeu te pune într-o asemenea stare ca să te înveţe o lecţie; ca să ajungi să-ţi dai seama că ceea ce tu crezi în legătură cu experienţa vîrfului de munte, şi anume că aceasta ar fi ceva cît se poate de spiritual, este, la urma urmei, dictat de eul tău.

   Ceea ce tu consideri a fi cea mai spirituală dintre experienţe se dovedeşte a fi, de fapt, ceva carnal. Înainte ai arătat lumii partea rea a cărnii tale, acum arăţi partea bună a aceleiaşi cărni. Dumnezeu doreşte să vadă dacă vei continua să te rogi sau să citeşti Biblia sau să mărturiseşti altora şi atunci cînd nu este bucurie în viaţa ta, ci doar uscăciune.

   Dar El nu vrea ca să ajungi deprimat din cauza aridităţii, şi atunci îţi dă încă o dată bucurie. Iar tu încă odată consideri că viaţa ta spirituală a atins vîrful, şi rezultatul va fi că El îţi va lua bucuria a doua oară. Dar după un timp, Dumnezeu îţi dă înapoi puţină bucurie, ca nu cumva să ajungi descurajat de starea ta de uscăciune, lipsită de savoare, şi să vrei să renunţi la creştinism.

   Cînd cea de-a doua perioadă de uscăciune vine asupra ta, se poate că Dumnezeu te va întreba dacă ai aflat ceva. Tu te gîndeşti că aceasta ţi se întîmplă din nou din vina ta. Dar nu acesta este ţelul lui Dumnezeu cu aceste stări.

   Ceea ce El urmăreşte este să te ajute să discerni dacă tu faci aceste lucruri dintr-o datorie de creştin sau din bucurie. Cu unii oameni probabil că este nevoie de cinci sau şase, şapte sau opt, sau chiar cicluri repetate de bucurie şi ariditate înainte ca Dumnezeu să-Şi poată atinge ţelul în ei. El vrea ca ei să ştie că, de obicei, ei caută bucuria pentru ei înşişi, nu pentru Dumnezeu. Acesta este primul motiv pentru care Domnul ne aplică acest tratament de bucurie-uscăciune.