Si Cuvantul s-a facut trup (I)

Rugăciunea ta făcută cu credinţă este bună. Ea întinde poduri peste hăuri şi vâltori, netezeşte căi pentru paşi grăbiţi sau obosiţi, deschide porţi, sparge zăvoare, ridică hambare pentru binecuvântări. Dar mai mult decât aceasta este fapta cu care se însoţeşte, precedând-o. Cea prin care, odată ce poteca este bătătorită de cuvintele pe care le-ai rostit, vei transporta binecuvântarea spre inimi fără cuvinte, suflete însetate şi trupuri vlăguite. Şi asta, pentru că, deşi rostirea credinţei inimii tale va ridica din ceruri dumnezeieşti nevăzutul şi-l va prăvăli pe pământ, înfăptuirea îl va sălta apoi pe acesta în spinare, îl va căra acolo unde trebuie şi-l va întinde pe masa celor ce l-au dorit materializat.

***

Şi Cuvântul s-a făcut trup şi a locuit printre noi.

Dinainte de vremuri, Cuvântul a stat în sânul Lui Dumnezeu, numindu-L nerostit. Dar la începutul timpului a-mbrăcat mantia faptelor creând minuni ce povestesc încifrat pentru inimi simple şi cugete smerite şi a coborât în cele din urmă pe pământ în trup de carne pentru a-i vărsa sângele ca preţ şi a le deschide oamenilor Calea cea neumblată spre Viață.

Prin gest dumnezeiesc, mântuirea a fost întinsă drept binecuvântare în faţa fiecăruia spre a fi apucată. Nu a fost un simplu gând rătăcitor fără roadă, nu a fost intenţie uitată, şi nici dorinţă stinsă de necazuri şi supărări. Ci lucrare nestrămutată.

Prin gest dumnezeiesc, Isus Hristos a hrănit pântece înfometate, a vindecat inimi şi trupuri frânte, a aşternut miraculosul înaintea ochilor credinţei şi ai îndoielii. Nu au fost vorbe aruncate-n vânt, nu au fost urări de bine semănate printre buze politicoase, şi nici îndemnuri binevoitoare dintr-un cuget lumesc. A împlinit şi desfiinţat Legea prin Sine schimbând-o cu lumină grăită de inimi. A ridicat poveri şi mângâiat suflete, hrănind speranța și adâncind credința.

Întrupat, Cuvântul a locuit printre noi, acum peste două mii de ani, săvârșind, prin gesturi, fapte și lucrări, voia și dorința inimii Tatălui din veșnicie. Acel Cuvânt care te locuiește în mijlocul bucuriei și astăzi, inspirându-te, întărindu-te și călăuzindu-te spre actul aflat dincolo de gând, dorință și rugăciune. Cel ce pornește din Dumnezeu…