Șerpii

   Sunt tare tulburat, frate Ioane! - mi-a spus fratele Gheorghe, pastorul de la baptiști, în loc să mă salute azi-dimineață. Lucrul acesta mi s-a părut deosebit la el. De obicei, e rezervat să-și arate sentimentele. Azi dimineață nici n-a răspuns la salutul meu și a început să se descarce. Nu i-a ajuns timpul până la tramvai ci a trebuit să așteptăm până a venit altul ca să-mi poată povesti.

   Știi bine, frate Ioane că noi, baptiștii, nu prea ne dăm în vânt după vise sau proorocii. Credem că terenul cel mai sigur e Biblia. Nu neg că Dumnezeu vorbește și azi, și o poate face și prin vise. Dar crede-mă, că nu am curajul să discut visul de azi noapte cu niciunul de la noi. Mă tem că mă vor înțelege greșit.

   L-am avertizat că în ciuda faptului că eu cred în Dumnezeu că El vorbește și azi, dar totuși eu nu sunt un Daniel ca să-i pot tălmăci visul. L-am asigurat că sunt gata să ascult și să-mi dau toate silințele de a înțelege voia Domnului ce voia să o comunice prin vis.

   Avem la noi în adunare un frate prezbiter care s-a mutat la noi de câțiva ani. Îl cheamă Subțirelu. Nu ne-a făcut necazuri până acum câteva luni. Noi l-am acceptat ca ordinat în biserică din sinceră dorință să ajutăm pe om să se integreze în comunitatea noastră cu toate că au fost ceva frați împotrivitori. Ei ziceau că fratele a fost ordinat pe vremea lui Ceaușescu fără consimțământul bisericii locale. Tatăl lui era colaborator al securității, era de temut și noi nu am protestat la ordinarea lui. Nu știu dacă toate acestea trebuie luate acum în considerare, și eu cred că nu trebuie să plătească copiii pentru păcatele părinților. De aceea, am insistat ca Subțirelu să fie acceptat în comitetul prezbiterilor din biserica noastră. Am observat imediat după primire că era tare rezervat cu mine, mă ocolea, și refuza orice sarcină pe care i-o dădeam. Spunea că e ocupat, că nu cunoaște bine frații, într-un cuvânt, nu voia să facă nimic pentru biserică.

   Cu vreo câteva luni în urmă, spre surprinderea mea, a început să țină studii biblice cu un grup de frați din biserică, dar fără să mă informeze. Nu l-am oprit. S-a oprit el singur când frații nu au mai mers la studiile lui. Apoi, a început a vizita bolnavii din biserică și bătrânii. La Cina Domnului mergea acolo unde frații bolnavi nu puteau veni. Dar nici despre asta nu m-a consultat. Am aflat că strecura în capul fraților, subtil, ideea că eu nu-mi fac cum trebuie datoria. Dar așa cum mă știi, frate Ioane, eu nu sunt un om de scandal. Eram deranjat că mă ignoră și mă tratează ca și cum nu exist, că vorbea neadevăruri despre mine dar mi-am zis că omul face ceva bun și că nu trebuie opriți oamenii ce vor să facă bine.

   Azi noapte, l-am visat pe fratele Subțirelu că era la seceriș. În fața lui erau snopi de grâu ce trebuiau legați în urma secerătorilor. Subțirelu, lega snopii de grâu cu niște șerpi subțiri și lungi ce roiau sub picioarele lui. M-am dus la el și i-am spus că snopii de grâu se leagă tot cu grâu și nu cu șerpi cum făcea el. Dar fratele se uita urât la mine și se făcea că nu mă aude lucrând mai departe.

   Ce să însemne acest lucru? Sunt încă îngrozit de imaginile acelea pe care nu le voi uita niciodată.

   I-am spus fratelui Gheorghe că mie mi se pare destul de clar mesajul. Subțirelu umbla din casă în casă sub pretextul vizitării fraților și dării Cinei Domnului, pe când scopul lui era de a otrăvi familie după familie împotriva pastorului și a lucrării sale. Duhurile rele care sunt peste omul acela, șerpii cu care se înțelege bine, vor lega familie după familie și unitatea bisericii va avea mult de suferit.

   Am plecat fiecare cu următorul tramvai, dar întreaga zi m-am tot gândit la visul fratelui Gheorghe... M-am gândit apoi, la unii dintre secerătorii de la noi...

   Doamne, câți dintre ei legau grâul cu grâu și câți dintre ei legau snopii cu șerpi?