text Eseuri crestine

Sangvinul plin de Duhul Sfânt

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: T.LaHaye

   "Domnul Sangvin" este temperamentul cald, optimist, vioi şi gata "să se distreze". Are o fire receptivă, impresiile externe găsesc cu uşurinţă drum spre inima sa, unde determină imediat un răspuns exploziv. În luarea deciziilor predomină sentimentele decât reflecţiile minţii. Transmite şi celor din jur dispoziţia sa. Nu duce niciodată lipsă de prieteni. Se bucură de oameni, nu-i place singurătatea, având un repertoriu nesfârşit de povestiri interesante, bucurându-se de aprecierea copiilor.

Vorbeşte însă de cele mai multe ori înainte de a se gândi. Stilul lui gălăgios, prietenos, impetuos, îl fac în aparenţă mai sigur pe sine decât este în realitate, dar energia şi dispoziţia sa adorabilă îl ajută să treacă cu bine peste momentele grele din viaţă. Lumea este îmbogăţită prin aceşti oameni veseli. Ei sunt buni vânzători, lucrători în domeniul medical şi în învăţământ, ocazional, în funcţii de conducere. Nimeni nu se bucură de viaţă ca sangvinul. Curiozitatea lui copilărească este în permanenţă trează faţă de tot ce îl înconjoară. Rareori se întâmplă să nu se trezească bine dispus şi mai tot timpul îl surprinzi fluierând şi cântând. Găseşte uşor o preocupare ce-l fascinează. Persoana sangvină este dăruită de Dumnezeu cu abilitatea de a trăi în prezent. Uită uşor trecutul astfel că mintea lui nu va fi niciodată înceţoşată de amintirea durerilor şi decepţiilor. Nu este frustat şi temător de cunoaşterea greutăţilor ce vor veni, nu acordă viitorului prea multă importanţă. Ştie să se bucure în lucrurile mici ale vieţii, este foarte optimist. Entuziasmul lui este debordant, molipsitor. Una din cele mai mari calităţi este inima lui bună, nimeni nu vine în întâmpinarea celorlalţi ca sangvinul. Când sunt motivaţi şi disciplinaţi de Dumnezeu, aceşti oameni pot fi mari slujitori ai lui Cristos.

   Referitor la laturile temperamentale negative el este deseori nepractic şi dezorganizat. Firea sa emoţională îl poate duce vijelios în direcţia greşită. La şcoală este un elev slab datorită firii agitate. Se concentrează greu asupra citirii Cuvântului lui Dumnezeu. Frecvent, îşi iroseşte viaţa alergând de colo-colo, iar dacă nu este disciplinat va fi lipsit de roade. În această personalitate dinamică este de multe ori o faţadă ce ascunde un caracter slab. Cea mai mare problemă o reprezintă voinţa slabă şi indisciplina. Se pricepe să înceapă lucrurile, dar nu le duce la bun sfârşit. Nu îşi cunoaşte limitele. Adoră să fie pe placul tuturor. Nu este omul deciziilor şi al loialităţii. Are o instabilitate emoţională crescută, este gata oricând să verse lacrimi, în ciuda faptului că este temperamentul "gata de distracţie".

   Chiar şi după plinătatea Duhului va fi un  extravertit. Va vorbi la fel de mult ca înainte, dar va exista o mare diferenţă. Va învăţa un nou vocabular, lepădând cuvintele murdare, profanatoare atât de caracteristice sangvinului nemântuit. Va continua să spună glume dar va avea un umor de bun gust. Va continua să simtă cu alţii, însă plin de compasiune bine direcţionată. În loc să plângă doar cu cei ce plâng, el îi va încuraja împărtăşindu-le promisiunule Domnului Isus şi îndreptându-i spre mântuire.

   Odată ce va fi plin de Duhul Sfânt el va găsi o nouă tărie de caracter care îl va împiedica "să facă ce face gaşca", va fi mai organizat, mai de încredere. Va găsi în viaţă un nou scop: acela de a fi folosit de Dumnezeu. Duhul Sfânt îi pune la dispoziţie pacea. Astfel el va avea acum perioade de pace în locul celor de ruşine, de căinţă şi ostilitate din partea altora. Duhul Sfânt va introduce în viaţa sa o nouă smerenie. Nu va mai ridiculiza pe altul în public ci va ţine seama de sentimentele altuia iar conversaţia sa nu se mai aduce pe sine în centru, ci pe Domnul Isus. Egotismul va fi înlocuit de smerenie, încetând să fie personajul impunător din trecut. Această nouă umilinţă îi va aduce prieteni noi şi având în vedere că este o persoană expresivă, credinţa sa va deveni contagioasă.

   Apostolul Pavel este un bun exemplu al sangvinului plin de Duhul Sfânt. La fel şi apostolul Petru.

   Mulţi sangvini creştini au fost unelte în mâna Duhului Sfânt, răsplata lor în ceruri va fi mare, căci au umblat doar sub călăuzirea Sfântă.

Cele mai recente resurse scrise - Meditatii

Smerenia și supunerea totală: modelul Domnului Isus
Aceasta este o continuare a postării De ce smerenia și renunțarea la sine sunt esențiale pentru transformare - Resurse CreștineVersetul din Coloseni 2:3 vorbește despre profunzimea tainei lui Dumnezeu... Citeste mai mult >>
De ce frica de iad nu produce iubire adevărată
El ne dezvăluie frumusețea Sa strălucitoare, astfel încât să fim copleșiți de admirație și atracție. Aceasta este ilustrată în Psalmi 50:1-2, unde se spune: “Din Sion, care este întruparea frumuseții... Citeste mai mult >>
Frumusețea lui Hristos – adevărata chemare a Evangheliei
Pentru a înțelege cum Dumnezeu intervine în viața omului, astfel încât acesta să fie convins să aleagă oferta Sa în locul ofertei lui Satan și, în acest mod, să poată fi transformat dintr-o stare păcă... Citeste mai mult >>
Desăvârșirea caracterului creștin
Pentru a atinge statura lui Hristos, precum și pacea și odihna în care a trăit El, este necesar un efort constant de ucenicie, urmându-L pe Învățător. Aceasta este singura cale prin care se poate atin... Citeste mai mult >>
Am vizitat "scaunul de domnie al Satanei" în Berlinul de Est
Îngerului Bisericii din Pergam scrie-i: ‘Iată ce zice Cel* ce are sabia ascuţită cu două tăişuri: (Apoc. 2.12) 13 «Ştiu* unde** locuieşti: acolo unde este scaunul de domnie al Satanei. Tu ţii Numele... Citeste mai mult >>
Adorarea
Reverență în închinare Adevărul este că închinarea este elementară până când începe să capete calitatea de admirație. Atâta timp cât închinătorul este preocupat cu sine însuși și cu bunul lui mers, e... Citeste mai mult >>
Golul sufletului: consecința despărțirii de Dumnezeu
La căderea lui Adam, omul a suferit o despărțire spirituală în raport cu Dumnezeu, pierzând astfel accesul la sursele de împlinire completă. Această ruptură spirituală a însemnat o separare de valoril... Citeste mai mult >>
De ce trăim... și pentru ce murim?
Venim pe lume, ne pregătim pentru viață, muncim, avem copii, nepoți, ne bucurăm de viață mai mult sau mai puțin, dar în final totul se sfârșește la mormânt. Mulți oameni percep „rostul vieții” ca fiin... Citeste mai mult >>
Rugăciunea de renunțare
Duhul mă învață să încredințez pe de-a-ntregul voia mea voii Tatălui. Îmi deschide urechea spre a aștepta cu nespusă tandrețe și cu sufletul dispus să învețe ceea ce Tatăl are să îmi spună și să mă î... Citeste mai mult >>
În căutarea Tatălui
În căutarea Tatălui Cami Sesărman Mă aflam departe…Pluteam pe o mare învolburată, agitată, ce părea că are să mă înghită din clipă în clipă. Valurile loveau fără milă, iar spuma lor amară îmi acoperea... Citeste mai mult >>