text Eseuri crestine

Săgeata arzătoare a blasfemiei -2-

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: William Gurnall

CREDINȚA NU ACCEPTĂ NICI O MĂRTURIE DESPRE DUMNEZEU DECÂT DIN GURA LUI ÎNSUȘI - Omul care caută să-L înțeleagă pe Dumnezeu numai din Cuvântul Său nu poate avea avea gânduri necurate despre El. Este singura oglindă reală prin care-L putem vedea pe El, deoarece numai Cuvântul ni-L prezintă așa cum este El Însuși în toată manifestarea slavei Sale.

Credința dă naștere tuturor părerilor ei despre Dumnezeu prin Cuvânt, rezolvă toate procesele de conștiință și interpretează misterele prin acest Cuvânt. Dar de vreme ce Satan nu poate face lucrul acesta, el îl provoacă pe omul care trece printr-o situație dificilă să întrețină gânduri rele despre Dumnezeu când păcătoșii nu au fost judecați imediat; sau spune că el nu va sluji unui Dumnezeu care îngăduie slujitorilor Săi să poarte haine zdrențuite.

Aceștia sunt ochelarii sparți prin care Satan ni-L prezintă pe Dumnezeu, astfel încât el să poată deforma bunătatea Lui înaintea ochiului îndoielnic și dacă Îl judecăm pe Dumnezeu ca fiind așa cum apare în lentilele sparte ale decepției lui Satan, s-ar putea ca noi să-L condamnăm pe Cel Sfânt si să fim prinși în acest vârtej periculos al ispitei.

CREDINȚA ÎL SLĂVEȘTE PE DUMNEZEU CHIAR ȘI ÎN CONDIȚII DIFICILE - Binecuvântarea și blestemul sunt melodii constante. Ele nu pot fi cântate la același instrument fără a fi schimbate toate corzile. Este mai presus de îndemnarea lui Satan să intoneze o melodie atât de discordantă ca blasfemia, atunci când sufletul a FOST ACORDAT PENTRU A ADUCE LAUDĂ.

INIMA MEA ESTE TARE, spunea David - aceea era credința lui. Și apoi, el spunea: VOI CÂNTA, DA, ȘI VOI SUNA DIN INSTRUMENTELE MELE. (Ps. 57.7). Credința era cea care acorda duhul lui și-i pregătea sentimentele pentru a cânta.

Credința Îl poate lăuda pe Dumnezeu deoarece ea vede îndurarea Lui chiar și în cele mai mari încercări. Astfel, Iov a parat această sabie pe care Satan a îndreptat-o asupra lui prin gura soției sale: CE! PRIMIM DE LA DUMNEZEU BINELE ȘI SĂ NU PRIMIM ȘI RĂUL! Iov, 2.10.

Vom lăsa noi ca puținele necazuri prezente să devină un mormânt în care să îngropăm amintirea tututror îndurărilor Lui din trecut? Ceea ce Dumnezeu ne ia este neînsemnat în comparație cu ceea ce Îi datorăm noi Lui, dar ceea ce ne lasă este mult mai mult decât ceea ce El ne datorează.

Credința are o memorie bună și îi poate istorisi creștinului despre multe fapte ale îndurării iar când masa este sărăcăcioasă, ea hrănește sufletul cu firimituri și nu se plânge.

Ceea ce mă face să sufăr este că dreapta Celui Preaînalt nu mai este aceeași. Dar tot voi lăuda lucrările Domnului căci îmi aduc aminte de minunile Tale de odinioară. Ps. 77.10-11

Prin urmare, creștine, când te afli în adâncurile încercării iar Satan te ispitește să-L blestemi pe Dumnezeu ca și cum El te-ar fi uitat, nu-l lăsa să își rostească sentința:

Nu, Satano, Dumnezeu nu a uitat nevoile mele actuale! Eu sunt cel ce a uitat îndurările Sale din trecut, altfel cum aș putea pune la îndoială acum grija Lui părintească?

Creștine, mergi și cântă vechile tale melodii! Laudă-L pe Dumnezeu pentru îndurările Sale din trecut și nu va trece mult până când El ăți va inspira o cântare nouă!

Cele mai recente resurse creștine scrise

Viața în Hristos
În clipe grele când eramȘi ajutor eu nu aveam,Munceam mereu și tot strângeam,Ca lipsuri eu să nu mai am.Dar lipsuri, griji erau destuleȘi buzunarele tot nule,Nu înțelegeam de ce-mi e frică,De ce în to... Citeste mai mult >>
Inimă dăruită
Inimă dăruităCe fericire dulce, ce rai ai pus în ea?În inima mea Doamne, în inimioara mea?Atâta m-am schimbat de când Te-am cunoscutMereu îmi vine Doamne să Îți vorbesc, să-Ti cânt.Ce bucurie Doamne m... Citeste mai mult >>
Mormântu-i poarta către ceruri
Mormântu-i poarta către ceruri, un prag de taină sfânt,Lăsând în urmă greul firii, și trupul de pământ,Nu este beznă fără capăt, nici un sfârșit amar,Ci trecerea spre slava mare, prin jertfă și prin h... Citeste mai mult >>
Am cerut ca să fiu aur
Am cerut ca să fiu aur, dar n-am vrut să fiu topit,Am cerut o strălucire, fără să fiu șlefuit,Am cerut și-o răsplătire, fără ca să gust ocară,Nu am vrut să știu prigoana, am cerut calea ușoară.​Am voi... Citeste mai mult >>
Râvna după daruri multe
Râvna după daruri multe, fără pic de-nțelepciune,Este astăzi arătată, de creștini cu mare nume,Toți ar vrea să fie lideri, cu o voce-n strălucire,Dar în pieptul lor e ură, nu un cer plin de iubire.​Mu... Citeste mai mult >>
Trădarea durerii și ruga de seară
​Trădarea durerii și ruga de seară,Sunt umbre ce-apasă pe umeri povară,În lupta aprinsă, sub măslinii cei triști,Se-ntreabă iubirea: „Tu încă exiști?”​Sub bolta de stele ce par înghețate,S-au strâns a... Citeste mai mult >>
Pași pe calea mântuirii
Pași pe calea mântuirii-n sus mă poartă zi de zi,Pe un drum plin de durere, și prin văi și prin pustii,Dar eu știu că mâna sfântă, ea mă ține neclintit,Mă ridică din cădere, să nu fiu un rătăcit.Când... Citeste mai mult >>
În veacuri vechi
În veacuri vechi, prin încercare,Au mers creștinii pe pământ,Și-n focul greu al suferinței,Făceau doar voia celui sfânt.Când lumea-ntreagă obosise,Și valuri grele doar loveau,Credința lor era lumina,P... Citeste mai mult >>
În zori de Paște sfânt
În zori de Paște sfânt, un clopot iar răsună,Sub cerul cel deschis, lumină se adună,Cu inimi pline stăm, chemați la sfânt altar,Căci Domnul ne primește, prin harul Său în dar.​La masa pregătită, cu pâ... Citeste mai mult >>
Privesc spre dealu-n sânge
Privesc spre dealu-n sânge, unde s-a dat o luptă,Să rupă legătura de moarte ce-a fost ruptă,Acolo, în tăcere, un Miel a fost jertfit,Ca omul de păcate să fie izbăvit.​El n-a scos un cuvânt, când rana... Citeste mai mult >>